A fost odata in Transilvania,
In primul rand trebuie sa recunosc ca imi cumpar haine de la aceasta firma,insa nu foarte des,ocazional,intrucat bugetul este restrans in aceasta perioada.Am deschis acest subiect pentru ca generatia mea (d.89) cumpara intens aceste “confectii”creatore unei dependente … la propriu. Tot ce misca pe aceasta planeta se bazeaza pe consumul in masa,”mai nou”.Daca ne uitam putin in trecut, remarcam pofta romanilor de a consuma cat mai multe produse occidentale,asta imediat dupa ’89,reactie normala in contextul a zeci de ani de uniforma impusa.Imediat dupa revolutie cand comertul individual liber permitea importuri de tot felul,si crearea unui venit independent,romanii si-au deschis apetitul catre haine,aparate video si televizoare.Acum imi dau cu parearea doar de blugi,zahariene,pantofi leonardo,geci de piele si accesoriile vremii. Daca va mai aduceti aminte talciocul Vitan Barzesti, gazduia cea ce avea sa devina,astazi VITAN Mall(pe partea de confectii-conceptual-)aici gaseai blugii presapalati,zahariene cu vata pe interior si un siret pe post de cingatoare,geci de piele turcesti,si pantofii leonardo cu ciucurei la barbati.Speculantii vremurilor,oropsitii timpurilor socialiste,au castigat bani frumosi,ba chiar in timp, incasarile duminicale au devenit, un capital valoros,care a pus bazele unor adevarate imperii financiare(GIGI BECALI).Foarte bine,vor spune unii,insa banii si baza unei fiscalitati sanatoase pentru tara,ar fi putut constituii,atunci, un drum si o orientare fisala menita sa disciplineze intitiativa privatului in spirtitul liberilor intreprinzatori constinciosi cu statul. Romanii aveau bani atunci si cumparau,pentru ca de…era din strainatate nenica,si cine era mai mai ceva ca el,trebuia sa mergi la rude in vizita si sa iti admire blugaraia dupa tine. Mai toti parca erau,vacinati in acele timpuri,de simplele tricouri cu scris si mai toti aveau impresia ca daca nu poarta vestimentatie occidentala nu fac parte din noua adaptare la liberalism.Pentru o mare parte dintre ei acest aspect a reprezentat pretul REVOLUTIEI. “Ce mai nenica am geaca,am blugi,o leaca de bataie stiu…”asta sunt, cetatean liber spuneau unii in acele vremuri,in timp ce baietii desptepti puneau bazele unei Romanii cum nu se mai vazuse. Veti spune ce treba are asta cu Zara si alte chestii…pai are oameni buni,pentru ca si in prezent,generatia tanara alearga dupa masuri(S,M,XL,XXL-DIN CE IN CE MAI MULTI)aproape zilnic,asta doar pentru ca face parte din branding personal (pana si Ion Iliescu are propriul lui brand si nu mai are nevoie de funcii in PSD)asta este totul la romani,doresc notorietate.Si cum sa-ti castigi prestigiul decat cu Zara nene. In opinia mea,ingrijirea personala si vestimentatia din prezent sau mai bine spus “cultura vestimentara”in Romania reprezinta un pas important in marea civilizatie europeana.Am trecut de perioada in care treningul era o piesa vestimentara valoroasa,de baza in sifonier. Bun …una peste alta alergam in magazine si ne dam salariul pe haine ZARA,pentru a nu fi mai prejos decat colegii de munca,scoala si vecini.Eu va intreb pe toti,merita acest sacrificiu? Daca incercam sa citim mai mult si sa aprofundam mesajele si cursurile profesorilor,sa devenim autodidacti in timpul liber si sa invatam mai mult din cartile si toata inforamtia de care ne bucuram liberi si gratis in acest moment, nu ne-am putea castiga reputatia in randul oamenilor mari?Nu spun sa umblam neingrijiti pe starada sau sa nu avem grija de noi,dar daca ma intorc putin la ce am spus mai devreme, referitor la generatia “Leonardo” nu putem sa-i acuzam ,pentru ca ei nu au avut la dispozitie atat de multe informatii,erau ei insisi indobitociti de sisteme noi,si eleiberati dupa multi ani dintr-o cusca, asemeni unui leu infometat.Sunt absolut convins c profesorii nostrii,vor aprecia aerul libertin vestimentar,mai ales ca hainele Zara, ne vor sta mult mai bine si frumos .Noi avem sansa sa ne indreptam greselile si sa pretuim cu adevarat lucrurile faurite pentru un suflet curat,liber si frumos,asa cum suntem noi,generatia ZARA…
Constitutiunea din 1866
CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul roman
Art. 1.
Principatele-Unite-Romane constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de Romania.
Art. 2.
Teritoriul Romaniei este nealienabil. Limitele Statutului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat in virtutea unei legi.
Art. 3.
Teritoriul Romaniei nu se pote colonisa cu populatiuni de ginta streina.
Art. 4.
Teritoriul este impartit in judete, judetele in plasi, plasile in comune. Aceste divisiuni si sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege.
TITLUL II
Despre drepturile Romanilor
Art. 5.
Romanii se bucura de libertatea consciintei, de libertatea invetamentului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor.
Art. 6.
Constitutiunea de facia si cele-alte legi relative la drepturile politice, determin, cari sunt, osebit, de calitatea de Roman, conditiunile necesarii pentru esercitarea acestor drepturi.
Art. 7.
Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea.
Art. 8.
Impamentenirea se da de puterealeegislativa. Numai impamentenirea asemena pe strein cu Romanul pentru esercitarea drepturilor politice.
Art. 9.
Romanul din ori-ce Stat, fara privire catre locul nascerei sele, dovedind lepadarea sa de protectiunea streina, pote dobindi de indata esercitarea drepturilor politice prin un vot al Corpurilor Legiuitore.
Art. 10.
Nu exista in Stat nici o deosebire dee clasa. Toti Romanii sunt egali inaintea legei si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice. Ei singuri sunt admisibili in functiunile publice, civile si militare. Legi speciale vor determina conditiunile de admisibilitate si de inaintare in functiunile Statului. Streinii, nu pot fi admisi in functiuni publice, de cat in casuri esceptionale si anume statornicite de legi.
Art. 11.
Toti streinii aflatori pe pamentul Romaniei, se bucura de protectiunea data de legi personelor si averilor in genere.
Art. 12.
Tote privilegile, scutirile si monopolurile de clasa, sunt oprite pentru tot-d’auna, in Statul Roman. Titlurile de nobleta streina, precum principi grafi, baroni, si alte asemenea, ca contrarii vechiului asedemint al terei, sunt si reman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile streine, se vor purta de Romani numai cu autorisarea Domnului.
Art. 13.
Libertatea individuala este garantata. Nimeni nu poate fi urmarit de cat in casurile prevedute de legi si dupa formele prevedute de ea. Nimeni nu poate fi oprit sau arestat afara de casul de vina veghiata, de cat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si care trebue sa i fia comunicat la momentul arestarii sau cel mult in 24 ore dupa arestatiune.
Art. 14.
Nimeni nu pote fi sustras in contra vointei sele de la judecatorii ce i da legea.
Art. 15.
Domiciliul este neviolabil. Nici o visitare a domiciliului nu se pote face de cat in casurile anume prevedute de legi si potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 16.
Nici o pedepsa nu pote fi infiintata, nici aplicata de cat in puterea unei legi.
Art. 17.
Nici o lege nu pote infiinta pedepsa confiscarii averilor.
Art. 18.
Pedepsa mortii nu se va putea reinfiinta, afara de casurile prevedute in Codul penal militar in timp de resbel.
Art. 19.
Proprietatea de ori-ce natura, precum si tote creantele asupra Statului, sunt sacre si neviolabile. Nimeni nu pote fi espropriat de cat pentru causa de utilitate publica legalmentate, constatata, si dupa o dreapta si prealabila despagubire. Prin causa de utilitate publica urmeaza a se intelege numai comunicatiunea si salubritatea publica, precum si lucrarile de aperarea terei. Legile esistente privitore la aliniarea si largirea stradelor de prin comune, precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe lenga ele remen in vigore. Legi speciale vor regula procedura si modul expropriatiunei. Libera si neimpedicata intrebuintare a riurilor navigabile si flotabile, a soselelor si altor cai de comunicare este de domeniul public.
Art. 20.
Proprietatea data teranilor prin legea rurala si despagubirea garantata proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi nici odata atinse.
Art. 21.
Libertatea consciintei este absoluta. Libertatea tutulor cultelor este garantata intru cat insa celebratiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri. Religiunea ortodoxa a resaritului este religiunea dominanta a Statului roman. Biserica ortodoxa romana este si remane neaternata de ori-ce chiriarhie streina, pastrandusi insa unitatea cu biserica ecumenica a resaritului in privinta dogmelor. Afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale bisericei ortodoxe Romane, se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala, conform unei legi speciale. Mitropolitii si episcopii eparhioti ai bisericei ortodoxe romane sunt alesi dupa modul ce se determina prin o lege speciala.
Art. 22.
Actele Statului civil sunt de atributiunea autoritatei civile. Intocmirea acestor acte va trebui sa proceda in tot-d’auna benedictiunea religiosa care pentru casatorii va fi obligatore, afara de casurile ce se vor prevedea prin anume lege.
Art. 23.
Invetamentul este liber. Libertatea invetamentului este garantata intru cat esercitiul ei nu ar atinge bunele moravuri sau ordinea publica. Represiunea delictelor este regulata numai prin lege. Se vor infiinta treptat, scoli primare in tote comunele Romaniei. Invetatura in scolele Statului se da fara plata. Invetatura primara va fi obligatorie pentru tinerii Romani, pretutindeni unde se vor afla instituite scoli primare. Ua lege speciala va regula tot ce priveste invetamantul public.
Art. 24.
Constitutiunea garanteza tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-care fiind respundetor de abusul acestor libertati in casurile determinate prin Codicele penal, care in acesta privinta se va revisui si complecta, fara insa a se putea restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala. Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentru publicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila a autoritatei. Nici o cautiune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori, tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimul avertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era in lipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri ce jurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure de drepturile civile si politice.
Art. 25.
Secretul scrisorilor si al depeselor telegrafice este neviolabil. Ua lege va determina responsabilitatea agentilor guvernului pentru violarea secretului scrisorilor si depeselor incredintate postei si telegrafului.
Art. 26.
Romanii au dreptul d’a de aduna pacinici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitarea acestui drept, pentru a tracta tot felul de cesiuni intru acesta nu este trebuinta de autorisatiune prealabila. Acesta dispositiune nu se va aplica si intrunirilor in loc deschis, cari sunt cu totul spuse legilor politienesci.
Art. 27.
Romanii au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza esercitiul acestui drept.
Art. 28.
Fie-care are dreptul d’a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subsrise de catre una sau mai multe persone, neputend insa petitiona de cat in numele subscrisilor. Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
Art. 29.
Nici o autorisatiune prealabila nu este necesara pentru a se esercita urmariri contra functionarilor publici pentru factele administratiunei lor de partile vetamate, remaind inca neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor. Casurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege. Dispositiuni speciale in condicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
Art. 30.
Nici un Roman fara autorisatiunea guvernului nu pote intra in serviciul unui Stat fara ca insusi prin acesta sa-si perda nationalitatea. Estradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 31.
Tote puterile Statului emana de la natiune care nu le pote esercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asedete in Constitutiunea de facila.
Art. 32.
Puterea legislativa se esercita colectiv de catre Domn si representatiunea nationala. Representatiunea nationala se imparte in duoe Adunari: Senatul si Adunarea deputatilor. Ori-ce lege cere invoirea a caror trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu pote fi supusa sanctiunei Domnului de cat dupa ce va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
Art. 33.
Initiativa legilor este data fie-careia din cele trei ramure ale puterei legislative. Totusi ori-ce lege relativa la veniturile si cheltuelile Statului s’au la contingentul armatei, trebue sa fiee votata mai anteiu de Adunarea deputatilor.
Art. 34.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate, se face numai de puterea legiuitoare.
Art. 35.
Puterea esecutiva este incredintata Domnului, care o esercita in modul regulat prin Constitutiune.
Art. 36.
Puterea judecatoreasca se esercita de Curti si Tribunale. Hotararile si sentintele lor se pronuncia in virtutea legei si se esecuta in numele Domnului.
Art. 37.
Interesele esclusive judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliurile judetene sau comunale dupa principiile asedete prin Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre representarea nationala
Art. 38.
Membrii amandurora Adunarilor represinta natiunea, era nu numai judetul sau localitatea care i-a numit.
Art. 39.
Sedintele Adunarilor sunt publice. Cu tote aceste fie-care Adunare se formeaza in comitet secret, dupa cererea presedintelui sau a dece membri. Ea decide in urma cu majoritate absoluta deca sedinta trebue redeschisa in public asupra aceluias obiect.
Art. 40.
Fie-care din Adunari verifica titlurile membrilor sei si judeca contestatiunile ce se ridica in acesta privinta.
Art. 41.
Nimeni nu pote fi tot-ua-data membru al uneia si al celei-alte Adunari.
Art. 42.
Membrii uneia sau celei-alte Adunari numiti de Guvern intr’o functiune salariata, pe care o primesc, inceteaza de a fi deputati si nu ‘si reiau esercitiul mandatului lor de cat in virtutea unei noua alegeri. Aceste dispositiuni nu se aplica ministrilor. Legea electorala determina incompatibilitatile.
Art. 43.
La fie-care sesiune, Adunarea deputatilor isi numesce presedintele, vice-presedintii si compune biuroul seu.
Art. 44.
Senatul alege din sinul seu pe Presedintele si pe ce duoi Vice-Presedinti ai sei, cum si pe cei-alti Membrii ai Biroului seu.
Art. 45.
Ori-ce resolutiune este luata cu majoritatea absoluta a sufragelor, afara de cea ce se va statornici prin regulamentele Adunarei in privinta alegerilor si presentatiunilor. In cas de impartela a voturilor propositiunea in deliberatiune este respinsa. Nici una din Adunari nu pote lua ua resolutiune deca majoritatea Mambrilor sei nu se gesesce intrunita.
Art. 46.
Voturile se dau prin sculare si sedere, prin viu graiu sau prin scrutin secret. Un project de lege nu pote fi adoptat de cat dupa ce s’a votat articol cu articol.
Art. 47.
Fie care din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 48.
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse.
Art. 49.
Fie care membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor interpelari.
Art. 50.
Ori-cine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin midlocirea biuroului sau a unuia din membrii sei. Fie care din Adunari are dreptul de a tramite Ministrilor petitiunile ce’i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da esplicatiuni asupra coprinderii lor ori de cate ori Adunarile ar cere-o.
Art. 51.
Nici unul din membrii uneia sau celei-alte Adunari nu pote fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de densul in cursul esecritiului mandatului seu.
Art. 52.
Nici un membru al uneia sau celei-alte Adunari, nu pote in timpul sesiunei, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, de cat cu autorisatiunea Adunarii din care face parte, afara de casul de vina vedita. Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celei-alte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunei, deca Adunarea o cere.
Art. 53.
Fie-care Adunare determina prin regulamentul seu, modul dupa care ea isi esercita atributiunile.
Art. 54.
Fie-care din Adunari delibereza si iau resolutiunile lor separate, afara de casurile anume specificate in Constitutiunea de facia.
Art. 55.
Fie-care din ambele Adunari are dreptul esclusiv, de a esercita propria sea politie prin Presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, pote da ordin guardei de serviciu.
Art. 56.
Nici o putere armata nu se pote pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari, fara invoirea ei.
SECTIUNEA I
Despre adunarea deputatilor
Art. 57.
Adunarea deputatilor se compune de deputati alesi in modul indicat mai jos:
Art. 58.
Corpul electoral este impartit in fiecare judet, in patru colegiuri.
Art. 59.
Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni in sus.
Art. 60.
Fac parte din al duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv.
Art. 61.
Fac parte din al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei. Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii si pensionarii Statului.
Art. 62.
Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d’anteiu cate un deputat fie-care, era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani cate trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi; era cele alte cate unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un singur colegiu cu orasul de resedinta.
Art. 63.
Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al duoilea grad un deputat de district.
Art. 64.
Censul nu se pote dovedi de cat prin rolul de contributiune, chitantele sau avertismentele din partea implinitorilor de dari pe anul incetat si pe anul corent.
Art. 65.
Legea electorala hotarasce tote cele-alte conditiuni cerute de la alegatori precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 66.
Spre a fi eligibil trebue:
a) A fi Roman de nascere, sau a fi primit marea impamentenire.
b) A se bucura de drepturile civile si politice.
c) A avea versta de duoe-deci si cinci ani impliniti.
d) A fi domiciliat in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile.
Art. 67.
Membrii Adunarei deputatilor sunt alesi pentru patru ani.
SECTIUNEA II
Despre senat
Art. 68.
Membrii senatului se aleg cate duoi de fie-care judet: unul de colegiul anteiu compus’de proprietarii de fonduri rurale din judet cari au un venit fonciar de trei sute galbeni cel pucin; cel-alt de al duoilea colegiu al oraselor resedinte compus din proprietarii de nemiscatore avend un venit fonciar de 300 galbeni in jos, comform Art. 70. Venitul se dovedeece prin rolurile de contributiune.
Art. 69.
Aceste duoe colegiuri voteza separat si aleg fie-care cate un representant la Senat.
Art. 70.
In orasele unde nu s’ar gasi un numer de 100 alegatori pentru a forma cel d’al duoilea colegiu, acest numar se va complecta cu proprietarii judetului, posedannd un venit fonciar intre 300 si 100 galbeni, preferindu-se pururea cei mai greu impusi si orasanii asupra proprietarilor de mosii.
Art. 71.
Deca intre cei mai greu impusi ar fi mai multi cu acelasi venit, si deca prin numerul lor ei ar coversi pe cel cerut pentru complectarea colegiului, eliminarea prisosului se va face prin tragere la sorti.
Art. 72.
Legea electorala determina eele alte conditiuni cerute de la alegatori, precum si mersul operatiunilor electorale.
Art. 73.
Universitatile din Iasi si Bucuresci tramite fie-care cate un membru la Senat, ales de profesorii universitatei respective.
Art. 74.
Spre a putea fi ales la Senat este nevoe:
1) A fi Roman de nascere sau naturalisat.
2) A se bucura de drepturile civile si politice.
3) A fi domiciliat in Romania.
4) A avea varsta de 40 ani.
5) A avea un venit de ori-ce natura de 800 galbeni, dovedit in modul prevedut de Art. 64.
Art. 75.
Sunt dispensati de acest cens:
a) Presedintii sau Vice-presedintii ai vre unei Adunari legislative.
b) Deputatii cari au facut parte din trei sesiuni.
c) Generalii.
d) Colonelii ce au o vechime de trei ani.
e) Cei ce au fost Ministri sau agenti diplomatici ai terei.
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de un an functiunile de President de Curte, de Procuror General, de Consilier la Curtea de Casatiune.
g) Cei cu diploma de doctorat sau de licentiat de ori-ce specialitate cari in timp de sese ani vor fi esercitat profesiunea lor.
Art. 76.
Vor fi de drept membri ai Senatului:
1) Mostenitorul Tronului la versta de 18 ani, insa el nu va avea vot deliberativ de cat la versta de 25 ani.
2) Mitropolitii si episcopii eparhioti.
Art. 77.
Membrii Senatului nu primesc nici o donatiune nici indemnitate.
Art. 78.
Membrii Senatului se aleg pe 8 ani si se inoesc pe jumatate la fie-care patru ani prin tragere la sorti a unui membru de fie-care judet.
Art. 79.
Membrii esiti sunt reeligibili.
Art. 80.
La cas de disolutiune Senatul se reinoesce in intregul sau.
Art. 81.
Ori-ce intrunire a Senatului afara de timpul sesiunei Adunarei deputatilor este nula de fel.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
Art. 82.
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
Art. 83.
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d’intre fratii sau coboritorii lor nu s’ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr’o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa de Art. 84. Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84.
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr’o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr’o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s’ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85.
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din intemplare ele au fost disolvate mai ‘nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86.
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87.
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament: “Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d’a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului.”
Art. 88.
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s’ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris prin Art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89.
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90.
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91.
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92.
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Art. 93.
Domnul numescesi revoca pe Ministrii sei. El sanctioneza si promulga legile. El pote refusa sanctiunea sa. El are dreptul de amnistie in materie politica. Are dreptul de a erta sau micsora pedepsele in materii criminale; afara de cea ce se statornicesce in privirea Ministrilor. El nu pote suspenda cursul urmarirei sau al judecatei, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei. El numesce sau confirma in tote functiunile publice. El nu pote crea o noua functiune fara ua lege speciala. El face regulamente necesarii pentru esecutarea legilor fara sa pota vre-uadata modifica sau suspende legile si nu pote scuti pe nimeni de esecutarea lor. El este capul puterei armate. El confera gradurile militare in conformitate cu legea. El va confera decoratiunea romana conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda, conform unei legi speciale. El inchea cu Statele streine Conventiunile necesarii pentru comerciu, navigatiune si alte asemenea; insa ca pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritore, trebue mai inteiu a fi supuse puterei legislative si aprobate de ea.
Art. 94.
Legea fixeza lista civila pentru durata fie-caria Domnii.
Art. 95.
La 15 Noembre al fie-carui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocatiune, deca Domnul nu le-au convocat mai inainte. Durata fie-carii sesiuni este de trei luni. La deschiderea sesiunei, Domnul espune prin un Mesagiu starea terei, la care Adunarile fac respunsuriloe lor. Domnul pronuncia inchiderea sesiunei. El are dreptul de a convoca in sesiune estraordinara Adunarile. El are dreptul de a disolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de disolvare trebue sa contie convocatiunea alegatorilor pene in duoe luni de dile si a Adunarilor pene in trei luni. Domnul pote amana Adunarile; ori cum, amanarea nu pote esceda termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceia-si sesiune fara consimtimentul Adunarilor.
Art. 96.
Domnul nu are alte puteri de cat acele date lui prin Constitutiune.
CAPITOLUL II
Despre Ministri.
Art. 97.
Nu pote fi Ministru de cat cel care este Roman din nascere, sau cel care a dobendit impamentenire.
Art. 98.
Nici un membru al familiei Domnitore nu pote fi ministru.
Art. 99.
Deca ministri nu ar fi membri ai Adunarilor ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a ave- insa si dreptul de a vota. La desbaterile Adunarilor presenta cel pucin a unui Ministru e necesara. Adunarile pot esige presenta Ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 100.
In nici un cas ordinul verbal sau in scris al Domnului nu pote apara pe un Ministru de respundere.
Art. 101.
Fie-care din ambele Adunari precum si Domnul au dreptul de a acusa pe Ministri si ai tramite dinaintea Inaltei Curti de Casatiune si justitie, care singura in sectiuni unite este in drept a’i judeca, afara de cele ce se vor statua prin legi in ceea ce privesce esercitiul actiunei civile si delictele comise de Ministrii, afara de esercitiul functiunei lor. Punerea sub acusatiune a Ministrilor, nu se pote rosti de cat prin majoritate de duoe treimi a membrilor de facia. Ua lege presentata la cea d’anteiu sesiune, va determina casurile de responsabilitate, pedepsele aplicabile Ministrilor si modul de urmarire in contra lor, atat in privirea acusatiunei admisa de representatiunea nationala, cat si in privirea urmarirei din partea partilor lesate. Acusatiunea pornita de representatiunea nationala contra Ministrilor, se va sustinea de ea insasi. Urmarirea pornita de Domn, se va face prin ministerul public.
Art. 102.
Pene se va face legea preveduta in Art. precedent, Inalta Curte de Casatiune si justitie, are puterea de a caracterisa delictul si de a determina pedepsa. Pedepsa insa nu va putea fi mai mare de cat detentiunea, fara prejudiciul casurilor anume prevedute de legile penale.
Art. 103.
Domnul nu pote sa erte, sau sa micsoreze pedepsa hotarata Ministrilor de catre Inalta Curte de Casatiune si de Justitie de cat numai dupa cererea Adunarei care l-ar fi pus in acusatiune.
CAPITOLUL III.
Despre puterea judecatoresca.
Art. 104.
Nici ua juridictiune nu se pote infiinta de cat in puterea unei anume legi. Comisiuni si tribunale estra-ordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire, si sub nici un fel de cuvent. Pentru intregul Stat roman este ua singura Curte de casatiune.
Art. 105.
Juriul este statornicit in tote meteriile criminale si pentru delictele politice si de presa.
CAPITOLUL IV.
Despre institutiunile judetene si comunale.
Art. 106.
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Art. 107.
Aceste legi vor avea de basa decentralisarea administrtiunei mai complecta si independinta comunala.
TITLUL IV.
Despre finance.
Art. 108.
Ori-ce imposit este asedet numai in folosul Statului, judetului sau comunei.
Art. 109.
Nici un imposit al Statului, nu se pote stabili si percepe decat numai in puterea unei legi.
Art. 110.
Nici o sarcina, nici un imposit judeten nu se pote aseda de cat cu invoirea consiliului judeten. Nici o sarcina, nici un imposit comunal nu se pote pune de cat cu consimtimentul consiliului comunal. Impositele votate de consiliile judetene si comunale trebue sa primesca confirmatiunea puterei legiuitore si intarirea Domnului.
Art. 111.
Nu se pot statornici privilegiuri in meterii de imposit. Nici o esceptiune sau micsorare de imposit nu se pote statornici de cat printr’o lege.
Art. 112.
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tesaurului public nu se pot acorda de cat in virtutea unei legi.
Art. 113.
In fie-care an Adunarea deputatilor inchea socotelile in voteza bugetul. Tote veniturile sau cheltuelile Statului trebuesc trecute in buget si in socoteli. Bugetul se va presenta, tot-d’auna cu un an inainte de punerea lui in aplicare, Adunarei deputatilor si nu va fi definitiv de cat dupa ce se va vota de densa si sanctiona de Domn. Deca bugetul nu se voteza in timp util, puterea esecutiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 114.
Regularea definitiva a socotelilor trebue sa fie presentata Adunarei cel mai tardiu in termen de duoi ani de la incheerea fiecarui esercitiu.
Art. 115.
Legile de finance se publica in Monitorul Oficial ca si cele-alte legi si regulamente de administratiune publica.
Art. 116.
Pentru tota Romania este ua singura Curte de compturi.
Art. 117.
Diferitele fonduri provenite pene acum din case speciale si de care guvernul dispune sub diferite titluri, trebue sa fie coprinse in budgetul general al veniturilor Statului.
TITLUL V.
Despre puterea armata.
Art. 118.
Tot Romaanul face parte sau din armata regulata, sau din militii, sau din garda cetatenesca, comform legilor speciale.
Art. 119.
Militarilor nu se pot lua gradurile, onorele si pensiunile, de cat numai in virtutea unei sentinte judecatoresci si in casurile determinate de lege.
Art. 120.
Contingentul armatei se voteaza pe fie-care an. Legea care fixeza acest contingent, nu pote avea tarie pe mai mult de cat pe un an.
Art. 121.
Garda cetateana este mantinuta in Statul Romaniei. Organisatiunea ei eeste regulata de ua lege speciala.
Art. 122.
Numai in virtutea unei legi, se va putea mobilisa garda cetatenesca.
Art. 123.
Nici ua trupa streina nu va putea fi admisa in serviciul Statului, nici ocupa teritoriul Romaniei, nici trece pe el de cat in puterea unei anume legi.
TITLUL VI.
Dispositiuni generale.
Art. 124.
Colorile Principatelor-Unite urmeza a fi Albastru, Galben si Rosu.
Art. 125.
Orasul Bucuresci este capitala Statului Roman si resedinta guvernului.
Art. 126.
Nici un jurament nu se pote impune cuiva de cat in puterea unei legi care hotarasce si formula lui.
Art. 127.
Nici ua lege, nici un regulament de administratiune generala, judetena sau comunala nu pot fi indatoratore de cat dupa ce se publica in chipul otarat de lege.
Art. 128.
Constitutiunea de facia nu pote fi suspendata nici in total, nici in parte.
TITLUL VII.
Despre revisuirea Constitutiunei.
Art. 129.
Puterea legiuitoare are dreptul de a declara ca este trebuinta a se supune revisiunei dispositiunile din Constitutiune anume aretate. Dupa acesta declaratiune, citita de trei ori din 15 in 15 dile in sedinta publica si primita de ambele Adunari, acestea sunt disolvate de drept si se convoca altele in termenul prescris de Art. 95. Adunarile cele noui proced in acord cu Domnul la modificarea punturilor supuse revisiunei. In acest cas Adunarile nu pot delibera deca cel pucin duoe treimi a membrilor din cari se compun nu sunt presenti, si nici ua schimbare nu se pote adopta deca nu va intruni cel pucin duoe treimi ale voturilor.
TITLUL VIII.
Dispositiuni transitorii si suplimentare.
Art. 130.
Din diua punerei in vigore a Constitutiunei de facia sunt abrogate tote dispositiunile de legi, decrete si reglemente si alte acte contrarii cu cele asedete de ea.
Art. 131.
Consiliul de Stat va inceta dea esista indata ce se va vota legea menita a prevedea autoritatea chiamata de a’l inlocui in atributiunile sele. Curtea de casatiune va pronuncia ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni.
Art. 132.
Se vor face in cel mai scurt timp legi speciale privitore la objectele urmatore:
1) Asupra decentralisarei administrative.
2) Asupra responsabilitatei ministrilor si celor alti Agenti ai puterei esecutive.
3) Asupra mesurelor celor mai nemerite pentru a stavili abusul cumulului.
4) Asupra modificarii legei pensiunilor.
5) Asupra conditiunilor de admisibilitate si de inaintare in functiunile administratiunei publice.
6) Asupra desvoltarei cailor de comunicatiune.
7) Asupra esploatarii minelor si padurilor.
8) Asupra fluviilor si riurilor navigabile sau flotabile.
9) Asupra organisatiunei armatei, drepturilor de inaintare, de retragere si asupra diferitelor positiuni ale oficerilor.
10) Asupra justitiei militare.
Se vor revisui tote codicele si legile esistente spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de facia.
Art. 133.
Nealienabilitatea pamenturilor fostilor clacasi in timpul de 20 ani prevedut prin legea rurala, este mantinuta.
Promulgam acesta lege, ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in Monitor.
Dat in Bucuresci, in 30 Iuniu, anul 1866.
CAROL
NOTA:
ANUL ADOPTARII: 1866 – PUBLICATA IN “MONITORUL -JURNAL OFICIAL AL ROMANIEI ” NR. 142 DIN 1/13 IUNIE 1866
PRINCIPALELE MODIFICARI:
1. Legea Revisuitore a Art. 7 din Constitutiune, sanctionata prin Decretul-Regal nr. 2186 din 12 octombrie 1879 (publicata in Monitorul Oficial nr. 323 din 13/25 octombrie 1879).
2. Legea sanctionata prin Decretul-Regal nr. 1786 din 8 iunie 1884 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 51 din 8/20 iunie 1884) prin care s-au modificat ori abrogat urmatoarele prevederi din Constitutie:
I. Modificari:
a) Art. 1, 24, 40, 44, 45, 58, 59, 61-63, 69, 72, 75, 77, 78, 105, 118, 121, 131, 133;
b) Art. 68 a fost transformat in Art. 68, 69 si 70
c) s-a introdus un articol fara numar, dupa Art. 71;
d) s-au inlocuit denumirile de “Principatele-Unite” si cea de “Domn” cu “Romania” si “Rege”;
II. Abrogari:
Art. 60, 70, 71 si 122.
3. Legea pentru modificarea articolelor 19, 57 si 67 din Constitutie, sanctionata prin Decretul-Regal nr. 721 din 19 iulie 1917 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 93 din 20 iulie/2 august 1917).
Constitutiunea din 1866 si-a incetat aplicabilitatea la data intrarii in vigoare a Constitutiei din 1923.
Constitutiunea din 1923
PARLAMENTUL ROMANIEI
TITLUL I
DESPRE TERITORIUL ROMANIEI
Art. 1.
Regatul Romaniei este un Stat national unitar si indivizibil.
Art. 2.
Teritoriul Romaniei este nealienabil.
Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decat in virtutea unei legi.
Art. 3.
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de ginta straina.
Art. 4.
Teritoriul Romaniei din punct de vedere administrativ se imparte in judete, judetele in comune.
Numarul, intinderea si subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili dupa formele prevazute in legile de organizare administrativa.
TITLUL II
DESPRE DREPTURILE ROMANILOR
Art. 5.
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile si drepturile stabilite prin legi.
Art. 6.
Constitutiunea de fata si celelalte legi relative la drepturile politice determina cari sunt, osebit de calitatea de Roman, conditiunile necesare pentru exercitarea acestor drepturi.
Legi speciale, votate cu majoritate de doua treimi, vor determina conditiunile sub cari femeile pot avea exercitiul drepturilor politice. Drepturile civile ale femeilor se vor stabili pe baza deplinei egalitati a celor doua sexe.
Art. 7.
Deosebirea de credinte religioase si confesiuni, de origina etnica si de limba, nu constitue in Romania o piedica spre a dobandi drepturile civile si politice si a le exercita.
Numai naturalizarea aseamana pe strain cu Romanul pentru exercitarea drepturilor politice.
Naturalizarea se acorda in mod individual de Consiliul de Ministri, in urma constatarii unei comisiuni, compusa din: primul-presedinte si presedintii Curtii de apel din Capitala Tarii, ca solicitantul indeplineste conditiunile legale.
O lege speciala va determina conditiunile si procedura prin care strainii dobandesc naturalizarea. Naturalizarea nu are efect retroactiv. Sotia si copiii minori profita, in conditiunile prevazute de lege, de naturalizarea sotului sau tatalui.
Art. 8.
Nu se admite in Stat nici o deosebire de nastere sau de clase sociale. Toti Romanii, fara deosebire de origina etnica de limba sau de religie, sunt egali inaintea legii si datori a contribui fara osebire la darile si sarcinile publice.
Numai ei sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare. Legi speciale vor determina Statutul functionarilor publici.
Strainii nu pot fi admisi in functiunile publice decat in cazuri exceptionale si anume statornicite de legi.
Art. 9.
Toti strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
Art. 10.
Toate privilegiile de orice natura, scutirile si monopolurile de clasa sunt oprite pentru totdeauna in Statul Roman.
Titlurile de noblete sunt si raman neadmise in Statul Roman. Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Art. 11.
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchizitionat, decat in cazurile si dupa formele prevazute in legi.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat, decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat, care trebuie sa-i fie comunicat in momentul arestarii sau cel mai tarziu in 24 ore dupa detinere sau arestare.
In caz de vina vadita, definerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite in 24 ore si i se va comunica conform aliniatului precedent.
Art. 12.
Nimeni nu poate fi sustras in contra vointei sale dela judecatorii ce-i da legea.
Art. 13.
Domiciliul este neviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competinte, in cazurile anume prevazute de lege si potrivit formelor de ea prescrise.
Art. 14.
Nici o pedeapsa nu poate fi infiintata, nici aplicata decat in puterea unei legi.
Art. 15.
Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor.
Art. 16.
Pedeapsa cu moarte nu se va putea reinfiinta afara de cazurile prevazute in Codul penal militar in timp de rasboi.
Art. 17.
Proprietatea de orice natura precum si creantele asupra Statului sunt garantate.
Autoritatea publica, pe baza unei legi, este in drept a se folosi, in scop de lucrari de interes obstesc, de subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatiunea de a desdauna pagubele aduse suprafetei, cladirilor si lucrarilor existente. In lipsa de invoiala despagubirea se va fixa de justitie.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie.
O lege speciala va determina cazurile de utilitate publica, procedura si modul exproprierii.
In afara de expropriere pentru caile da comunicatie, salubritate publica, apararea tarii si lucrari de interes militar, cultural si acele impuse de interesele generale directe ale Statului si administraliilor publice, celelalte cazuri de utilitate publica vor trebui sa fie stabilite prin legi votate cu majoritate de doua treimi.
Legile existente privitoare la alinierea si largirea stradelor de prin comune precum si la malurile apelor ce curg prin sau pe langa ele raman in vigoare in tot cuprinsul Regatului.
Art. 18.
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.
Art. 19.
Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructie si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare.
O lege speciala a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valuare a acestor bunuri, va fixa redeventa proprietarului suprafetei si va arata tot de odata putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii. Se va tine seama de drepturile castigate, intrucat ele corespund unei valorificari a subsolului si dupa distinctiunile ce se vor face in legea speciala.
Concesiunile miniere de exploatare, instituite sau date, conform legilor azi in vigoare, se vor respecta pe durata pentru care s’au acordat, iar exploatarile miniere existente facute de proprietar numai cat timp le vor exploata. Nu se vor putea face concesiuni perpetue.
Toate concesiunile si exploatarile prevazute in aliniatul precedent vor trebui insa sa se conformeze regulelor ce se vor stabili prin lege, care va preved ca si maximum de durata al acelor concesiuni si exploatari si care nu va trece de cincizeci ani dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 20.
Caile de comunicatie, spatiul atmosferic si apele navigabile si flotabile sunt de domeniul public.
Sunt bunuri publice apele ce pot produce forta motrice si acele ce pot fi folosite in interes obstesc.
Drepturile castigate se vor respecta sau se vor rascumpara prin expropriere pentru caz de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Legi speciale vor determina limita in care toate drepturile de mai sus vor putea fi lasate in folosinta proprietarilor, modalitatile exploatarii, precum si despagubirile cuvenite pentru utilizarea suprafetei si pentru instalatia in fiinta.
Art. 21.
Toti factorii productiunii se bucura de o egala ocrotire.
Statul poale interveni, prin legi, in raporturile dintre acesti factori pentru a preveni conflicte economice sau sociale.
Libertatea muncii va fi aparata.
Legea va regula asigurarea sociala a muncitorilor, in caz de boala, accidente si altele.
Art. 22.
Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune intrucat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului.
Biserica crestina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romanesti.
Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaielatea fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarchie straina, pastrandu-si insa unitatea cu Biserica ecumenica a Rasaritului in privinta dogmelor.
In tot regatul Romaniei Biserica crestin ortodoxa va avea o organizatie unitara cu participarea tuturor elementelor ei constitutive, clerici si mireni.
O lege speciala va statornici principiile fundamentale ale acestei organizatii unitare, precum si modalitatea dupa care Biserica isi va regulamenta, conduce si administra, prin organele sale proprii si sub controlul Statului, chestiunile sale religioase, culturale, fundationale si epitropesti.
Chestiunile spirituale si canonice ale Bisericei ortodoxe romane se vor regula de o singura autoritate sinodala centrala.
Mitropolitii si episcopii Bisericei ortodoxe romane se vor alege potrivit unei singure legi speciale.
Raporturile dintre diferitele culte si Sfat se vor stabili prin lege.
Art. 23.
Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa.
Art. 24.
Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legile speciale si intrucat nu va fi contrar bunelor moravuri si ordinei publice.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant se va da gratuit.
Statul, judelele si comunele vor da ajutoare si inlesniri elevilor lipsiti de mijloace, in toate gradele invatamantului, in masura si modalitatile prevazute de lege.
Art. 25.
Constitutiunea garanteaza tuturor libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile lor prin grai, prin scris si prin presa, fiecare fiind raspunzator de abuzul acestor libertati in cazurile determinate prin Codicele penal, care nici intr’un caz nu va putea restrange dreptul in sine.
Nici o lege exceptionala nu se va putea infiinta in aceasta materie.
Nici cenzura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vinderea sau distributiunea oricarei publicatiuni nu se va putea infiinta.
Nu este nevoe de autorizatiunea prealabila a nici unei autoritati pentru aparitiunea oricarei publicatiuni.
Nici o cautiune nu se va cere dela ziaristi, scriitori, editori, Tipografi si litografi.
Presa nu va fi pusa nici odata sub regimul avertismentelor. Nici un ziar sau publicatiune nu va putea fi suspendat sau suprimat. Orice publicatiune periodica de orice natura va trebui sa aiba un director raspunzator, iar in absenta acestuia, un redactor raspunzator. Directorul sau redactorul vor trebui sa se bucure de drepturile civile si politice. Numele directorului si numele redactorului vor figura vizibil si permanent in fruntea publicatiunii.
Inainte de aparitiunea publicatiunii periodice, proprietarul ei e obligat a declara si inscrie numele sau la tribunalul de comert. Sanctiunile acestor dispozitiuni se vor prevedea prin legi speciale.
Art. 26.
In ce priveste publicatiunile neperiodice, raspunzator de scrierile sale este autorul, in lipsa acestuia editorul; patronul tipografiei raspunde cand autorul si editorul nu au fost descoperiti.
La publicatiunile periodice responsabilitatea o au: autorul, directorul sau redactorul in ordinea enumerarii. Proprietarul in toate cazurile este solidar raspunzator de plata despagubirilor civile.
Delictele de presa se judeca de jurati, afara de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun:
a) Delictele ce s’ar comite impotriva Suveranilor tarii, Principelui Mostenitor, membrilor Familiei Regale si Dinastiei, Sefilor Statelor Straine si reprezentantilor lor;
b) indemnurile directe la omor si rebeliune, in cazurile cand nu au fost urmate de executiune;
c) Calomniile, injuriile, difamatiile aduse particularilor sau functionarilor publici oricari ar fi, atinsi in vieata lor particulara sau in cinstea lor personala.
Arestul preventiv in materie de presa este interzis.
Art. 27.
Secretul scrisorilor, telegramelor si al convorbirilor telefonice este neviolabil.
O lege speciala va stabili cazurile in cari justitia, in interesul instructiunii penale, va putea face exceptiune la dispozitiunea de fata.
Aceeas lege va determina responsabilitatea agentilor Statului si a particularilor pentru violarea secretului scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice.
Art. 28.
Romanii, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, au dreptul de a se aduna pasnici si fara arme, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitarea acestui drept, pentru a trata tot felul de chestiuni; intru aceasta nu este trebuinta de autorizare prealabila.
Intrunirile sub cerul liber sunt permise, afara de pietele si caile publice.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile si pietele publice sunt supuse legilor politienesti.
Art. 29.
Romanii, fara deosebire de origine etnica, de limba sau de religie, au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleaza exercitiul acestui drept.
Dreptul de libera asociatiune nu implica in sine dreptul de a crea persoane juridice.
Conditiunile in cari se acorda personalitatea juridica se vor stabili prin o lege speciala.
Art. 30.
Fiecare are dreptul de a se adresa la autoritatile publice prin petitiuni subscrise de catre una sau mai multe persoane, neputand insa petitiona decat in numele subscrisilor.
Numai autoritatile constituite au dreptul de a adresa petitiuni in nume colectiv.
Art. 31.
Nici o autorizare prealabila nu este necesara pentru a se exercita urmariri contra functionarilor publici pentru faptele administratiunii lor de partile vatamate, ramanand insa neatinse regulile speciale statornicite in privinta ministrilor.
Cazurile si modul urmaririi se vor regula prin anume lege.
Dispozitiuni speciale in Codicele penal vor determina penalitatile prepuitorilor.
Art. 32.
Nici un Roman, fara autorizarea guvernului, nu poate intra in serviciul unui Stat strain, fara ca insus prin aceasta sa-si piarda cetatenia.
Extradarea refugiatilor politici este oprita.
TITLUL III
DESPRE PUTERILE STATULUI
Art. 33.
Toate puterile Statului emana dela natiune, care nu le poate exercita decat numai prin delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in Constitutiunea de fata.
Art. 34.
Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Rege si Reprezentatiunea nationala.
Reprezentatiunea nationala se imparte in doua Adunari:
Senatul si Adunarea deputatilor.
Orice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si votat liber de majoritatea ambelor Adunari.
Art. 35.
Initiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Totus orice lege relaliva la veniturile si cheltuelile Statului sau la contingentul armatei trebuie sa fie votata mai intaiu de Adunarea deputatilor.
Art. 36.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Art. 37.
Promulgarea legilor, votate de ambele Adunari, se va face prin ingrijirea ministerului justitiei, care va pastra unul din originalele legilor votate, iar al doilea original se pastreaza de Arhivele Statului.
Ministrul justitiei este si pastratorul marelui Sigiliu al Statului.
In fiecare an ministerul justitiei va publica colectiunea legilor si regulamentelor, in care legile vor fi inserate purtand numarul de ordine dupa data promulgarii.
Art. 38.
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala, judeteana sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarat de lege.
Art. 39.
Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita in modul regulat prin Constitutiune.
Art. 40.
Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotararile lor se pronunta in virtutea legii si se executa in numele Regelui.
Art. 41.
Interesele exclusiv judetene sau comunale se reguleaza de catre consiliile judetene sau comunale dupa principiile asezate prin Constitutiune si prin legi speciale.
CAPITOLUL I
Despre reprezentarea nationala
Art. 42.
Membrii Adunarilor reprezinta natiunea.
Art. 43.
Sedintele Adunarilor sunt publice. Regulamentele lor fixeaza cazurile si modul in cari aceste sedinte pot fi declarate secrete.
Art. 44.
Fiecare din Adunari verifica titlurile membrilor sai si judeca contestatiunile ce se ridic in aceasta privinta.
Nici o alegere nu poale fi invalidala decat cu doua treimi din numarul membrilor prezenti.
Art. 45.
Nimeni nu poate fi totdeodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 46.
Deputatii si senatorii numiti de puterea executiva intr’o functiune salariata, pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica ministrilor si subsecretarilor de Stat. Legea electorala determina incompatibilitatile.
Art. 47.
La inceputul fiecarei legislaturi si a fiecarei sesiuni ordinare, Adunarea deputatilor si Senatul aleg din sanul lor pe presedintele, vice-presedintii si membrii biurourilor, potrivit regulamentelor interioare.
Art. 48.
Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor, afara de cazurile cand prin Constitutiune, legi sau regulamentele Corpurilor legiuitoare se cere un numar superior de voturi.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa. Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.
Art. 49.
Voturile se dau prin ridicare si sedere, prin viu grai sau prin scrutin secret.
Un proiect de lege nu poate fi adoptat decat dupa ce s’a votat articol cu articol.
Art. 50.
Fiecare din Adunari are dreptul de ancheta.
Art. 51.
Adunarile au dreptul de a amenda si de a desparti in mai multe parti articolele si amendamentele propuse.
Art. 52.
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa ministrilor interpelari, la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.
Art. 53.
Oricine are dreptul a adresa petitiuni Adunarilor prin mijlocirea biuroului sau a unuia din membrii sai. Fiecare din Adunari are dreptul de a trimite ministrilor petitiunile ce-i sunt adresate. Ministrii sunt datori a da explicatiuni asupra cuprinderii lor ori de cate ori Adunarea o cere.
Art. 54.
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in cursul exercitiului mandatului sau.
Art. 55.
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie nici urmarit, nici arestat in materie de represiune, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Daca a fost arestat preventiv sau urmarit in timpul cand sesiunea era inchisa, urmarirea sau arestarea trebuiesc supuse aprobarii Adunarii din care face parte, indata dupa deschiderea sesiunii Corpurilor legiuitoare.
Detentiunea sau urmarirea unui membru al uneia sau celeilalte Adunari este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 56.
Fiecare Adunare determina, prin regulamentul sau, modul dupa care ea isi exercita atributiunile.
Art. 57.
Fiecare din Adunari delibereaza si ia hotariri separat afara de cazurile anume specificate in Constitutiunea de fata.
Art. 58.
Orice intrunire a unuia din Corpurile legiuitoare in afara de timpul sesiunii celuilalt este nula de drept.
Art. 59.
Fiecare din ambele Adunari are dreptul exclusiv de a exercita propria sa politie prin presedintele ei, care singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordin gardei de serviciu.
Art. 60.
Nici o putere armata nu se poate pune la usile sau in jurul uneia sau alteia din Adunari fara invoirea ei.
Art. 61.
Legea electorala stabileste toate conditiunile cerute pentru a fi alegator la Adunarea deputatilor si la Senat, incapacitatile si nedemnitatile precum si procedura electorala.
Art. 62.
Membrii ambelor Corpuri legiuitoare sunt alesi pentru patru ani.
Art. 63.
Diurnele deputatilor si senatorilor se stabilesc prin lege.
SECTIUNEA I
Despre Adunarea deputatilor
Art. 64
Adunarea deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii Romani majori, prin vot universal, egal, direct, obligator si secret pe baza reprezentarii minoritatii.
Art. 65.
Alegerea deputatilor se face pe circumscriptii electorale. Circumscriptia electorala nu poate fi mai mare decat un judet.
Legea electorala stabileste numarul deputatilor de ales in fiecare circumscriptie proportional cu populatia.
Art. 66.
Spre a fi eligibil la Adunarea deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de douazeci si cinci ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania. Legea electorala va determina incapacitatile.
SECTIUNEA II
Despre Senat
Art. 67.
Senatul se compune din senatori alesi si din senatori de drept.
Art. 68.
Toti cetatenii Romani dela varsta de 40 ani impliniti aleg, pe circumscriptii electorale cari nu pot fi mai mari decat judetul, prin vot obligator, egal, direct si secret, un numar de senatori.
Numarul senatorilor de ales in fiecare circumscriptie, care nu poate fi mai mare decat un judet, se stabileste de legea electorala, proportional cu populatia.
Art. 69.
Membrii alesi in consiliile judetene si membrii alesi in consiliile comunale urbane si rurale, intruniti intr’un singur colegiu, aleg, prin vot obligator egal, direct si secret, cate un senator de fiecare judet.
Art. 70.
Membrii camerelor de comert, de industrie, de munca si de agricultura, intruniti in colegii separate, aleg din sanul lor cate un senator de fiecare categorie si pentru fiecare circumscriptie electorala. Aceste circumscriptii electorale speciale se fixeaza de legea electorala, numarul lor neputand fi mai mare de sase.
Art. 71.
Fiecare universitate alege, din sanul sau, prin votul profesorilor sai, cate un senator.
Art. 72.
Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea Inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului dela varsta de 18 ani impliniti; el insa nu va avea vot deliberativ decat la varsta de 25 ani impliniti;
b) Mitropolitii tarii;
c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor tarii;
d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi; precum si reprezentantul superior religios al musulmanilor din Regat;
e) Presedintele Academiei Romane. Mandatul acestor senatori inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea care le atribue dreptul.
Art. 73.
Devin senatori de drept:
a) Fostii Presedinti de Consiliu, intru cat vor avea o vechime de patru ani ca Presedinti de Consiliu titulari, si fostii Ministri avand o vechime de cel putin sase ani intr’una sau mai multe guvernari;
b) Fostii Presedinti ai Corpurilor Legiuitoare cari vor fi exercitat aceasta demnitate cel putin in cursul a opt sesiuni ordinare; c) Fostii Senatori si Deputati alesi in cel putin zece legislaturi independent de durata lor;
d) Fostii Primi-Presedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie car au ocupat aceasta functiune sau pe aceea de Presedinte la Casatie cinci ani;
e) Generalii de rezerva si in retragere:
1. Cari vor fi exercitat comanda unei armate in fata inamicului, ca titulari, cel putin 3 luni.
2. Cari au indeplinit functiunea de Sef al marelui Stat-Major, sau de inspector general de armata (comandant de armata), in timp de pace, cel putin patru ani.
Numarul celor din categoria a doua nu va fi mai mare de patru, luati in ordinea vechimei, la vacante existente;
f) Fostii Presedinti ai Adunarilor Nationale din Chisinau, Cernauti si Alba-Iulia, cari au declarat Unirea.
Art. 74.
Verificarea indeplinirii conditiunilor senatorilor de drept se face de o comisiune compusa din Presedintii sectiunilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub presedintia Primului-Presedinte al acestei Inalte Curti.
Constatarea se face din oficiu, la cererea Presedintelui Senatului sau a acelora cari au dreptul.
Presedintele Senatului inscrie senatorii de drept pe baza incheierii Comisiunii. Senatul poate discuta si semnala Comisiunii, spre rectificare, erorile constatate in stabilirea drepturilor.
Art. 75.
Spre a fi eligibil la Senat se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice;
c) A avea varsta de 40 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Aceste conditiuni, afara de varsta, se cer si senatorilor de drept.
SECTIUNEA III
Despre Consiliul legislativ
Art. 76.
Se infiinteaza un Consiliu legislativ, a carui menire este sa ajute in mod consultativ la facerea si coordonarea legilor, emanand fie dela puterea executiva, fie din initiativa parlamentara, cat si la intocmirea regulamentelor generale de aplicarea legilor.
Consultarea Consiliului legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, afara de cele cari privesc creditele bugetare; daca insa, intr’un termen fixat de lege, Consiliul legislativ nu-si da avizul sau, Adunairile pot proceda la discutarea si aprobarea proiectelor.
O lege speciala va determina organizarea si modul de functionare al Consiliului legislativ.
CAPITOLUL II
Despre Rege si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Rege
Art. 77.
Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.
Art. 78.
In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s’ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr’o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79.
Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 79.
La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr’o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr’o dinastie suverana din Europa occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere.
La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s’ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator.
In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 80.
La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 81.
Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 82.
Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti.
La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: “Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului “.
Art. 83.
Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui.
Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s’ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata.
Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata.
Art. 84.
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile.
Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.
Art. 85.
Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.
Art. 86.
Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 87.
Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori.
Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.
Art. 88.
Regele numeste si revoaca pe ministrii sai.
El sanctioneaza si promulga legile.
El poate refuza sanctiunea sa.
El are dreptul de amnistie in materie politica.
Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor.
El este capul puterii armate.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi.
El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale.
El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.
Art. 89.
Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.
Art. 90.
La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte.
Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni.
Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni.
Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor.
Art. 91.
Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.
CAPITOLUL III
Despre ministri
Art. 92.
Guvernul exercita puterea executiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune.
Art. 93.
Ministrii intruniti alcatuesc Consiliul de Ministri, care este prezidat, cu titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri, de acela care a fost insarcinat de Rege cu formarea guvernului.
Departamentele ministeriale si subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
Art. 94.
Nu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturalizarea.
Art. 95.
Nici un membru al Familiei Regale nu poate fi ministru.
Art. 96.
Daca ministrii nu ar fi membri ai Adunarilor, ei pot lua parte la desbaterea legilor, fara a avea insa si dreptul de a vota.
La desbaterile Adunarilor prezenta cel putin a unui ministru e necesara.
Adunarile pot exige prezenta ministrilor la deliberatiunile lor.
Art. 97.
In nici un caz ordinul verbal sau in scris al Regelui nu poate apara pe ministru de raspundere.
Art. 98.
Fiecare din ambele Adunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor si a-i trimite inaintea Inaltei Curti de casatie si justitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca, afara de cele ce se vor statornici prin legi in ceeace priveste exercitiul partii vatamate si inceeace priveste crimele si delictele comise de ministri afara de exercitul functiunii lor.
Punerea sub urmarire a ministrilor de catre Corpurile legiuitoare nu se poate rosti decat prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisiune a inaltei Curti de casatie, compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni-unite.
Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea, inaintea inaltei Curti de casatie si justitie, se va sustine prin ministerul public.
Legea responsabilitatii ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile ministrilor.
Art. 99.
Orice parte vatamata de un decret sau o dispozitiune semnata sau contrasemnata de un ministru care violeaza un text expres al Constitutiunii sau al unei legi, poate cere Statului, in conformitate cu dreptul comun, despagubiri banesti pentru prejudiciul cauzat.
Fie in cursul judecatii, fie dupa pronuntarea hotaririi, ministrul poate fi chemat, dupa cererea Statului, in urma votului unuia din Corpurile legiuitoare, inaintea instantelor ordinare, la raspundere civila pentru dauna pretinsa sau suferita de Stat.
Actul ilegal al ministrului nu descarca de raspundere solidara pe functionarul care a contrasemnat, decat in cazul cand acesta a atras atentia Ministrului, in scris.
Art. 100.
Se vor putea infiinta Subsecretariate de Stat.
Subsecretarii de Stat vor putea lua parte la desbaterile Corpurilor legiuitoare sub responsabilitatea ministrilor.
CAPITOLUL IV
Despre puterea judecatoreasca
Art. 101.
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat numai in puterea unei anume legi.
Comisiuni si tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire si sub nici un fel de cuvant in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Art. 102.
Pentru intregul Stat roman este o singura Curte de casatie si justitie.
Art. 103.
Numai Curtea de casatie in sectiuni-unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiunii. Judecata asupra inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de casatie se va rosti ca si in trecut asupra conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 104.
Judecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fixa.
Art. 105.
Juriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de cazurile statornicite prin Constitutiunea de fata.
Actiunea pentru daune-interese rezultand din fapte si delicte de presa nu se poate intenta decat inaintea aceleeas jurisdictiuni de competinta careia este delictul.
Art. 106.
Justitia militara se organizeaza prin osebita lege.
Art. 107.
Autoritati speciale de orice fel, cu atributiuni de contencios administrativ, nu se pot infiinta.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.
Cel vatamat in drepturile sale, fie printr’un act administrativ de autoritate, fie printr’un act de gestiune facut cu calcarea legilor si a regulamentelor, fie prin rea vointa a autoritatilor administrative de a rezolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la instantele judecatoresti pentru recunoasterea dreptului sau.
Organele puterii judiciare judeca daca actul este ilegal, il pot anula sau pot pronunta daune civile pana la data restabilirii dreptului vatamat, avand si caderea de a judeca si cererea de despagubire, fie contra autoritatii administrative chemate in judecata, fie contra functionarului vinovat.
Puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant, precum si acele de comandament cu caracter militar.
CAPITOLUL V
Despre institutiunile judetene si comunale
Art. 108.
Institutiunile judetene si comunale sunt regulate de legi.
Aceste legi vor avea de baza descentralizarea administrativa.
Membrii consiliilor judetene si consiliilor comunale sunt alesi de catre cetatenii romani prin votul universal, egal, direct, secret, obligatoriu si cu reprezentarea minoritatii, dupa formele prevazute de lege. La acestia se vor putea adauga prin lege si membri de drept si membri cooptati. Intre membrii cooptati pot fi si femei majore.
TITLUL IV
DESPRE FINANTE
Art. 109.
Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.
Art. 110.
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, judetelor, comunelor si institutiunilor publice cari indeplinesc servicii de Stat.
Art. 111.
Orice sarcina sau impozit judetean sau comunal nu se poate aseza decat cu invoirea consiliilor judetene sau comunale in limitele stabilite de lege.
Art. 112.
Nu se pot statornici privilegiuri in materii de impozite.
Nici o exceptiune sau micsorare de impozit nu se poate statornici decat prin o lege.
Monopoluri nu se pot constitui decat numai prin lege si exclusiv in folosul Statului, judetelor si comunelor.
Art. 113.
Nici un fond pentru pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se poate acorda decat in virtutea unei legi.
Art. 114.
In frecare an Adunarea deputatilor incheie socotelile si voteaza bugetul.
Toate veniturile sau cheltuelile Statului trebuiesc trecute in buget si in socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va indestula serviciile publice dupa bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 115.
Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuelilor Statului se va exercita de Curtea de conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totdeodata neregulile savarsite de ministri in aplicarea bugetului.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarii deputatilor cel mai tarziu in termen de doi ani dela incheierea fiecarui exercitiu.
Art. 116.
Pentru toata Romania este o singura Curte de conturi.
Art. 117.
Toate fondurile provenite din Case speciale, si de cari guvernul dispune sub diferite titluri, trebuie sa fie cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.
Art. 118.
Legile financiare se publica in Monitorul Oficial ca si celelalte legi si regulamente de administratiune publica.
TITLUL V
DESPRE PUTEREA ARMATA
Art. 119.
Tot Romanul, fara deosebire de origina etnica, de limba sau de religie, face parte din unul din elementele puterii armate, conform legilor speciale.
Puterea armata se compune din: armata activa cu cadrele ei permanente, rezerva ei si militiile.
Art. 120.
Gradele, decoratiunile si pensiunile militarilor nu se pot lua decat numai in virtutea unei sentinte judecatoresti si in cazurile determinate de legi.
Art. 121.
Contingentul armatei se voteaza pentru fiecare an de ambele Corpuri legiuitoare.
Art. 122.
Se va infiinta un Consiliu superior al apararii tarii, care va ingriji, in mod permanent, de masurile necesare pentru organizarea apararii nationale.
Art. 123.
Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului, nici nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in puterea unei anume legi.
TITLUL VI
DISPOZITIUNI GENERALE
Art. 124.
Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben si Rosu, asezate vertical.
Art. 125.
Resedinta guvernului este in Capitala tarii.
Art. 126.
Limba romaneasca este limba oficiala a Statului roman.
Art. 127.
Nici un juramant nu se poate impune cuiva decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.
Art. 128.
Constitutiunea de fata nu poate fi suspendata nici in total, nici in parte. In caz de pericol de Stat se poate prin lege institui starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
DESPRE REVIZUIREA CONSTITUTIUNII
Art. 129.
Constitutiunea poate fi revizuita in total sau in parte din initiativa Regelui sau oricareia din Adunarile legiuitoare. In urma acestei initiative ambele Adunari, intrunite separat, se vor rosti cu majoritate absoluta, daca este locul ca dispozitiunile constitutionale sa fie revizuite.
Indata ce necesitatea revizuirii a fost admisa, ambele Corpuri legiuitoare aleg din sanul lor o comisiune mixta, care va propune textele din Constitutiune ce urmeaza a fi supuse revizuirii.
Dupa ce raportul acestei comisiuni va fi citit in fiecare Adunare, de doua ori in interval de cincisprezece zile, ambele Adunari intrunite la un loc, sub presedintia celui mai in varsta dintre Presedinti, in prezenta a cel putin doua treimi din totalitatea membrilor ce le compun, cu majoritate de doua treimi, stabilesc in mod definitiv cari anume articole vor fi supuse revizuirii.
In urma acestui vot Adunarile sunt de drept dizolvate si se va convoca corpul electoral in termenul prescris de Constitutiune.
Art. 130.
Adunarile cele noui proced in acord cu Regele la modificarea punctelor supuse revizuirii.
In acest caz Adunarile nu pot delibera daca cel putin doua treimi a membrilor din cari se compun nu sunt prezenti si nici o schimbare nu se poate adopta daca nu va intruni cel putin doua treimi ale voturilor.
Adunarile alese pentru revizuirea Constitutiunii au o durata constitutionala obisnuita si, in afara de modificarea Constitutiunii, ele functioneaza si ca Adunari legiuitoare ordinare.
Daca Adunarile de revizuire nu-si pot indeplini misiunea, nouile Adunari vor avea acelas caracter.
TITLUL VIII
DISPOZITIUNI TRANSITORII SI SUPLIMENTARE
Art. 131.
Sunt si raman cu caracter constitutional dispozitiunile din legile agrare privitoare la pamanturile cultivabile, padurile si baltile expropriabile in total sau in parte, la starea lor juridica, la subsol, la pretuire, la modul de plata, etc., asa precum sunt formulate in articolele de mai jos ale fiecareia din legile agrare si cari articole, in intregul lor, fac parte integranta din prezenta Constitutiune si ca atare nu se pot modifica decat cu formele prevazute pentru revizuirea Constitutiunii, si anume:
a) Art. 1 (unu) alin. II, art. 2 (doi), 3 (trei) alin. I, art. 4 (patru), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 21 (douazeci si unu), 23 (douazeci si trei), 32 (treizeci si doi), 36 (treizeci si sase) si 69 (sasezeci si noua) din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea (vechiul Regat) din 17 Iulie 1921;
b) Art. 2 (doi), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 16 (sasesprezece), 45 (patruzeci si cinci), 46 (patruzeci si sase), 47 (patruzeci si sapte), 48 (patruzeci si opt), 49 (patruzeci si noua), 50 (cincizeci) si 53 (cincizeci si trei) din legea pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920;
c) Art. 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci), 6 (sase), 7 (sapte), 8 (opt), 9 (noua), 10 (zece), 11 (unusprezece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 14 (patrusprezece), 16 (sasesprezece), 18 (optsprezece), 22 (douazeci si doi), 24 (douazeci si patru), 32 (treizeci si doi), 50 (cincizeci) si 85 (optzeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 30 Iulie 1921;
d) Art. 2 (doi), 3 (trei), 4 (patru), 5 (cinci) punctul a alin. I, art. 6 (sase), 7 (sapte), 9 (noua), 10 (zece), 12 (douasprezece), 13 (treisprezece), 29 (douazeci si noua), 31 (treizeci si unu) si 55 (cincizeci si cinci) din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921.
Art. 132.
In scop de a se satisface trebuintele normale de lemne de foc si de constructie ale populatiei rurale din vechiul Regat, Basarabia si Bucovina, Statul e dator ca din padurile sale din campie, deal sau munte sa destine suprafetele necesare in acest scop.
In vechiul Regat si in Bucovina, acolo unde Statul nu ar avea paduri, intr’o raza de douazeci kilometri de centrul comunei, pentru satisfacerea trebuintelor mai sus aratate, el prin derogare dela art. 7 lit. c si art. 8 lit. a, b si c din legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea din 17 Iulie 1921 si dela art. 5, punctul a, alin. IV si dela art. 6 si 7 din legea pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, va putea expropria din padurile persoanelor juridice fie publice, fie private, cari s’ar afla in aceasta raza si numai in lipsa acestora, va expropria proportional din padurile tuturor proprietarilor particulari, aflate in aceasta raza, insa numai in limita acestor trebuinte si in toate cazurile cu respectul unei suprafete intangibile de una suta hectare de fiecare proprietate.
Nu sunt expropriabile, oricare ar fi proprietarul, padurile replantate sau in curs de replantare.
Contractele de vanzare spre exploatare a padurilor expropriabile cari vor fi in vigoare in momentul exproprierii, se vor respecta. Padurile astfel expropriate raman in proprietatea Statului si se vor administra si exploata de dansul spre a satisface potrivit legii si in prima linie nevoile de mai sus.
Exproprierea acestor paduri se va face cu dreapta si prealabila despagubire fixata de justitie.
Modul de expropriere va fi regulat prin lege speciala.
Art. 133.
Se ratifica decretele-legi: No. 3.902 din 29 Decemvrie 1918, publicat in Monitorul Oficial No. 223 din 30 Decemvrie 1918, privitor la acordarea drepturilor cetatenesti; No. 2.085 din 22 Mai 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 33 din 28 Mai 1919, si No. 3.464 din 12 August 1919, publicat in Monitorul Oficial No. 93 din 13 August 1919, privitoare la incetatenirea evreilor cari locuiau in vechiul Regat.
Deasemenea se ratifica si toate decretele-legi de incetatenire individuala, cari s’au facut inaintea decretelor specificate mai sus.
Evreii, locuitori din vechiul Regat, cari nu’si vor fi regulat incetatenirea in termenul prevazut de decretul-lege No. 3.464 din 12 August 1919, vor putea face declaratiunile de incetatenire conform decretului-lege No. 2.085 din 22 Mai 1919, in termen de trei luni dela promulgarea acestei Constitutiuni.
Art. 134.
Pana la facerea unei legi de organizarea Consiliului legislativ prevazut in aceasta Constitutiune, prezentarea proiectelor de legi inaintea Corpurilor legiuitoare va continua sa se faca in conformitate cu legile si regulamentele azi in vigoare.
Art. 135.
Pana la promulgarea legii speciale bazata pe principiile din prezenta Constitutiune, legile relative la organizarea si judecarea contenciosului administrativ raman in vigoare.
Art. 136.
O lege speciala va fixa lista civila a Intaiului Rege al Romaniei intregite.
Art. 137.
Se vor revizui toate codicile si legile existente in diferitele parti ale Statului roman spre a se pune in armonie cu Constitutiunea de fata si asigura unitatea legislativa.
Pana atunci ele raman in vigoare.
Din ziua promulgarii Constitutiunii, sunt insa desfiintate acele dispozitiuni din legi, decrete, regulamente si orice alte acte contrarii celor inscrise in prezenta Constitutiune.
Art. 138.
Actualele Adunari nationale dupa promulgarea prezentei Constitutiuni pot functiona pana la expirarea mandatului lor legal.
In acest timp ele vor trebui sa faca, pe baza principiilor din aceasta Constitutiune, legea electorala.
Pana la facerea acestei legi, decretele-legi electorale raman in vigoare.
NOTA:
A fost adopatata in 1923 si publicata in Monitorul Oficial nr 282 din 29 martie 1923.
Principalele modificari: Decretul-Regal nr. 2281 din 13 iulie 1946 privind exercitarea puterii legislative, publicat in Monitorul Oficial nr. 161 din 15 iulie 1946.
Constitutia din 1923 a fost abrogata in mod expres de Constitutia din 1938.
Constitutiunea din 1938
CAROL AL II-LEA,
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala,
REGE AL ROMANIEI,
La toti de fata si viitori, sanatate:
Poporul Roman dandu-si invoirea, Noi decretam urmatoarea
CONSTITUTIUNE
TITLUL I
Despre teritoriul Romaniei
Art. 1.
Regatul Romaniei este un Stat National, unitar si indivizibil.
Art. 2.
Teritoriul Romaniei este inalienabil.
Art. 3.
Teritoriul Romaniei nu se poate coloniza cu populatiuni de semintie straina.
TITLUL II
Despre datoriile si drepturile Romanilor
Capitolul 1
Despre datoriile Romanilor
Art. 4.
Toti Romanii, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt datori: a socoti Patria drept cel mai de seama temei al rostului lor in viata, a se jertfi pentru apararea integritatii, independentei si demnitatii ei; a contribui prin munca lor la inaltarea ei morala si propasirea ei economica; a indeplini cu credinta sarcinile obstesti ce li se impun prin legi si a contribui de buna voie la implinirea sarcinilor publice, fara de care fiinta Statului nu poate vietui.
Art. 5.
Toti cetatenii romani, fara deosebire de origine etnica si credinta religioasa, sunt egali inaintea legii, datorandu-i respect si supunere.
Nimeni nu se poate socoti dezlegat de indatoririle sale civile ori militare, publice ori particulare, pe temeiul credintei sale religioase sau de orice altfel.
Art. 6.
Nu se admite in Statul Roman nici o deosebire de clasa sociala.
Privilegiile in asezarea darilor sunt oprite. Micsorarile si maririle de impozite nu pot fi decat generale si statornicite prin legi.
Art. 7.
Nu este ingaduit nici unui Roman a propovadui prin viu grai sau in scris schimbarea formei de guvernamant a Statului, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite, ori lupta de clasa.
Art. 8.
Este oprit preotilor, de orice rit si credinta religioasa, a pune autoritatea lor spirituala in slujba propagandei politice, atat in locasurile destinate cultului si functiunilor oficiale, cat si in afara de ele.
Propaganda politica, in locasurile destinate cultului, ori cu prilejul manifestatiunilor religioase, nu este ingaduita nimanui.
Orice asociatiune politica pe temeiuri ori pretexte religioase este oprita.
In afara de persoanele, de conditiunile si de formele prevazute in legi, nimeni nu poate lua ori presta juraminte de credinta.
Art. 9.
Romanul care, fara prealabila autorizatie a Guvernului, va intra in orice serviciu al unui Stat strain, sau se va alatura pe langa o corporatie militara straina, pierde de plin drept cetatenia romana.
Supunerea, pentru oricat timp si din orice fapt ar rezulta ea, la vreo protectie straina, trage dupa sine pierderea de plin drept a cetateniei romane.
Nationalitatea romana pierduta in conditiunile aici aratate nu se poate redobandi decat prin naturalizare.
Capitolul 2
Despre drepturile Romanilor
Art. 10.
Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea muncii, de libertatea invatamantului, de libertatea presei, de libertatea intrunirilor, de libertatea de asociatie si de toate libertatile din care decurg drepturi in conditiunile statornicite prin legi.
Art. 11.
Nationalitatea romana se dobandeste prin casatorie, prin filiatiune, prin recunoastere si prin naturalizare.
Naturalizarea se acorda prin lege in mod individual; ea nu are efect retroactiv. Sotia profita de naturalizarea sotului si copiii minori de aceea a parintilor.
Art. 12.
Libertatea individuala este garantata.
Nimeni nu poate fi urmarit sau perchezitionat, decat in cazurile si dupa formele stabilite de lege.
Nimeni nu poate fi detinut sau arestat decat in puterea unui mandat judecatoresc motivat si comunicat in momentul arestarii, sau cel mai tarziu in 24 ore dupa arestare.
In caz de vina vadita ori de urgenta, detinerea sau arestarea se poate face imediat, iar mandatul se va emite si comunica in 24 ore, conform alineatului precedent.
Art. 13.
Nimeni nu poate fi sustras, in contra vointei sale, de la judecatorii pe care ii da legea.
Art. 14.
Domiciliul este inviolabil.
Nici o vizitare a domiciliului nu se poate face decat de autoritatile competente, in cazurile si potrivit formelor stabilite de lege.
Art. 15.
Pedeapsa cu moartea se aplica in timp de razboi potrivit codului de justitie militara.
Consiliul de Ministri va putea decide aplicarea dispozitiunilor din alineatul precedent si in timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Sefilor Statelor straine si demnitarilor Statului din mobile in legatura cu exercitiul functiunilor ce le sunt incredintate, precum si in cazurile de talharie cu omor si asasinat politic.
Art. 16.
Proprietatea de orice natura, precum si creantele atat asupra particularilor cat si asupra Statului, sunt inviolabile si garantate ca atare.
Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, dupa normele prevazute in legi.
Bunurile care fac parte din domeniul public sunt administrate si nu pot fi instrainate decat dupa regulile si cu formele stabilite prin lege. Nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor, afara de cazurile de inalta tradare si delapidare de bani publici.
Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru cauza de utilitate publica si dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita de justitie conform legilor. Prin cauza de utilitate publica nu se poate intelege decat aceea care este de natura a folosi in acelasi timp tuturor si fiecaruia in mod actual ori eventual.
In afara de cazurile de utilitate publica pentru apararea nationala, pentru lucrarile de interes militar, sanitar, cultural, pentru cai de comunicatii terestre, nautice ori aeriene, pentru piete si lucrari publice prevazute in legile actuale, nici un alt caz nu se poate stabili decat prin legi votate de ambele Adunari cu majoritate de doua treimi.
Art. 17.
Zacamintele miniere precum si bogatiile de orice natura ale subsolului sunt proprietatea Statului. Se excepteaza masele de roci comune, carierele de materiale de constructii si depozitele de turba, fara prejudiciul drepturilor dobandite de Stat pe baza legilor anterioare. O lege a minelor va determina normele si conditiunile de punere in valoare a acestor bunuri, va fixa drepturile proprietarului care vor fi de cel putin 50% din redeventa si din pretul la hectar al concesiunii si va arata, totodata, putinta si masura in care acestia vor participa la exploatarea acestor bogatii.
Drepturile castigate in favoarea Statului pe baza actelor de concesiune incheiate pana in prezent se respecta.
Art. 18.
Drumurile mari si mici, ulitele care sunt in sarcina Statului, Judetelor, Municipiilor si Comunelor, fluviile si raurile navigabile sau plutitoare, tarmurile, adaugirile catre mal si locurile de unde s-a retras apa marii, porturile naturale sau artificiale, malurile unde trag vasele, spatiul atmosferic, apele producatoare de forte motrice de folos obstesc si in deobste toate bunurile care nu sunt proprietate particulara, sunt considerate ca dependinte ale domeniului public.
Art. 19.
Libertatea constiintei este absoluta.
Statul garanteaza tuturor cultelor o deopotriva libertate si protectiune, intru cat exercitiul lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si Sigurantei Statului.
Biserica ortodoxa crestina si cea greco-catolica sunt biserici romanesti. Religia crestina ortodoxa fiind religia marei majoritati a Romanilor, biserica ortodoxa este biserica dominanta in Statul Roman, iar cea greco-catolica are intaietate fata de celelalte culte.
Biserica ortodoxa romana este si ramane neatarnata de orice chiriarhie straina, pastrandu-si insa unitatea, in privinta dogmelor, cu biserica ecumenica a Rasaritului.
Chestiunile spirituale si canonice ale bisericii ortodoxe romane tin de o singura autoritate sinodala centrala.
Raporturile dintre diferitele culte si Stat sunt de domeniul legilor speciale.
Art. 20.
Actele starii civile sunt de atributia legii civile.
Intocmirea acestor acte va trebui sa preceada totdeauna binecuvantarea religioasa, care este obligatorie pentru toti membrii cultelor.
Art. 21.
Invatamantul este liber in conditiunile stabilite prin legi speciale si intru cat nu va fi contrar bunelor moravuri, ordinei publice si intereselor de Stat.
Invatamantul primar este obligator. In scolile Statului acest invatamant va fi gratuit.
Art. 22.
Constitutia garanteaza fiecaruia, in limitele si conditiunile legii, libertatea de a comunica si publica ideile si opiniunile sale, prin grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin orice alte mijloace.
Art. 23.
Secretul scrisorilor, telegramelor si convorbirilor telefonice este inviolabil. Se excepteaza azurile in care justitia e datoare sa se informeze conform legii.
Art. 24.
Cetatenii romani au dreptul a se aduna pasnici si fara arme pentru a trata tot felul de chestiuni, conformandu-se legilor care reguleaza exercitiul acestui drept.
Intrunirile, procesiunile si manifestatiile pe caile publice ori in aer liber, sunt supuse legilor si oranduirilor politienesti.
Art. 25.
Oricine are dreptul a se adresa prin petitiuni, subscrise de una sau mai multe persoane, la autoritatile publice, insa numai in numele celor subscrisi.
Autoritatile constituite au singure dreptul sa adreseze petitiuni in nume colectiv.
Art. 26.
Cetatenii romani au dreptul a se asocia, conformandu-se legilor.
Dreptul de libera asociatiune nu implica dreptul de a crea persoane juridice. Conditiunile in care se acorda personalitatea juridica se stabilesc prin lege.
Art. 27.
Numai cetatenii romani sunt admisibili in functiunile si demnitatile publice, civile si militare, tinandu-se seama de caracterul majoritar si creator de Stat al Natiunii Romane.
Supusii straini nu pot ocupa atari functiuni, decat in cazurile statornicite prin legi.
Strainii aflatori pe pamantul Romaniei se bucura de protectiunea data de legi persoanelor si averilor in genere.
Numai Romanii si cei naturalizati romani pot dobandi cu orice titlu si detine imobile rurale in Romania. Strainii vor avea drept numai la valoarea acestor imobile.
Art. 28.
Decoratiunile straine se vor purta de Romani numai cu autorizarea Regelui.
Insignele, emblemele, medaliile, precum si uniformele de orice fel, nu pot fi create, nici atribuite, nici purtate fara legiuita incuviintare.
TITLUL III
Despre puterile Statului
Art. 29.
Toate puterile Statului emana de la Natiunea Romana.
Ele insa nu se pot exercita decat prin delegatiune si numai dupa principiile si regulile asezate in Constitutia de fata.
Art. 30.
Regele este Capul Statului.
Art. 31.
Puterea legislativa se exercita de Rege prin Reprezentatiunea Nationala care se imparte in doua Adunari: Senatul si Adunarea Deputatilor.
Regele sanctioneaza si promulga legile.
Inainte de a i se da sanctiunea regala, legea nu e valabila.
Regele poate refuza sanctiunea.
Nici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale, decat dupa ce va fi fost discutata si votata de majoritatea ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate de ambele Adunari se va face prin ingrijirea Ministrului de Justitie care este si pastratorul Marelui Sigiliu al Statului.
Initiativa legilor este data Regelui. Fiecare din cele doua Adunari pot propune din initiativa proprie numai legi in interesul obstesc al Statului.
Interpretatiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Nici o lege, nici un regulament de administratiune generala sau comunala nu pot fi indatoritoare decat dupa ce se publica in chipul hotarit prin ele.
Art. 32.
Puterea executiva este incredintata Regelui, care o exercita prin Guvernul Sau in modul stabilit prin Constitutie.
Art. 33.
Puterea judecatoreasca se exercita de organele ei.
Hotaririle judecatoresti se pronunta in virtutea legii.
Ele se executa in numele Regelui.
Capitolul 1
Despre Rege
Art. 34.
Puterile constitutionale ale Regelui sunt ereditare in linie coboritoare directa si legitima a Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluziunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor.
Coboritorii Majestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.
Art. 35.
In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Majestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii Sai, sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent.
Daca nici unul din frati sau coboritorii lor nu s-ar gasi in viata, sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul Sau dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala, cu primirea Reprezentatiunii Nationale data in forma prescrisa de Art. 36.
Daca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 36.
In caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr-o singura Adunare chiar fara convocare si, cel mai tarziu pana in opt zile de la intrunirea lor, aleg un Rege dintr-o dinastie suverana din Europa occidentala.
Prezenta a trei patrimi din membri care compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea purcede la aceasta alegere. In caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus descris, atunci in a noua zi la amiaza Adunarile intrunite vor pasi la alegere, oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor.
Daca Adunarile s-ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Regala compusa din trei persoane, care va exercita puterile Regale pana la suirea Regelui pe Tron.
In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.
Art. 37.
La moartea Regelui Adunarile se intrunesc chiar fara convocare, cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai dinainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare, pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora care au a le inlocui.
Art. 38.
De la data mortii Regelui si pana la depunerea Juramantului succesorului Sau la Tron, puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate in numele Natiunii Romane de Ministrii intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 39.
Regele este major la varsta de 18 ani impliniti.
La suirea Sa pe Tron El va depune mai intai in sanul Adunarilor intrunite urmatorul Juramant: “Jur a pazi Constitutia si legile Natiunii Romane, a mentine drepturile ei nationale si integritatea teritoriului”.
Art. 40.
Regele poate numi un Regent si doi Supleanti care, dupa moartea Lui, sa exercite puterile Regale in timpul minoritatii succesorului Sau.
Aceasta numire se face cu primirea Reprezentatiunii Nationale, data in forma prescrisa de Art. 36 din Constitutia de fata. Regentul va exercita totodata si tutela Regelui minor.
Daca la moartea Regelui, Regentul nu s-ar gasi numit si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi pe Regent si pe cei doi Supleanti, procedand dupa formele prescrise de Art. 36 din Constitutia de fata.
Regentul si supleantii Sai nu intra in functiune decat dupa ce vor depus inaintea ambelor Adunari intrunite, juramantul prescris de Art. 39 din Constitutia de fata.
In caz de deces al Regentului, Supleantul cel mai in varsta ii va lua de drept locul, procedandu-se conform celor stabilite la alineatul precedent pentru alegerea unui nou Supleant.
Art. 41.
Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, Principele Mostenitor major, singur, ia de drept Regenta. In cazul in care Principele Mostenitor ar fi minor, Consiliul de Ministri, dupa ce s-a constatat legalmente imposibilitatea de a domni, convoaca indata Adunarile Legiuitoare reunite pentru a decide.
Art. 42.
Nici o modificare nu se poate face Constitutiei in timpul Regentei.
Art. 43.
Regele nu va putea fi totodata si Seful unui alt Stat fara consimtamantul Adunarilor.
Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect, daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membri care le compun si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.
Art. 44.
Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii Lui sunt raspunzatori.
Actele de Stat ale Regelui vor fi contrasemnate de un Ministru care, prin aceasta insasi, devine raspunzator de ele.
Se excepteaza numirea Primului Ministru care nu va fi contrasemnata.
Art. 45.
Regele convoaca Adunarile Legiuitoare cel putin odata pe an, deschizand sesiunea prin mesaj, la care Adunarile prezinta raspunsul lor.
Regele pronunta inchiderea sesiunii.
El are dreptul de a dizolva ambele Adunari de odata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor si a noilor Adunari.
Regele poate amana Adunarile. Ele se intrunesc de plin drept la implinirea unui an de la data amanarii, daca intre timp nu au mai fost convocate.
Art. 46.
Regele numeste si revoaca pe Ministrii Sai.
El are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceea ce se statorniceste in privinta Ministrilor.
El nu poate suspenda cursul urmaririi sau judecarii, nici a interveni prin nici un mod in administrarea justitiei.
El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor.
El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala.
El face regulamentele necesare pentru executarea legilor, fara sa poata modifica legile si scuti pe cineva de executarea lor.
El poate, in timpul cand Adunarile Legiuitoare sunt dizolvate si in intervalul dintre sesiuni, sa faca in orice privinta Decrete cu putere de lege, care urmeaza a fi supuse Adunarilor spre ratificare la cea mai apropiata a lor sesiune.
El este Capul Ostirii.
El are dreptul de a declara razboiul si de a incheia pacea.
El confera gradele militare in conformitate cu legea.
El confera decoratiunile romane.
El acrediteaza Ambasadorii si Ministrii Plenipotentiari pe langa Sefii Statelor Straine.
El are dreptul de a bate moneta, conform unei legi speciale.
El incheie, cu Statele Straine, tratatele politice si militare. Conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si altele asemenea de El incheiate, pentru a avea putere de lege in interior trebuie sa fie insa supuse Adunarilor Legiuitoare si aprobate de ele.
Art. 47.
Lista civila se hotaraste prin lege.
Capitolul 2
Despre Reprezentarea Nationala
Art. 48.
Membrii Adunarilor Legiuitoare reprezinta Natiunea si nu-si exercita mandatul decat dup depunerea legiuitului juramant.
Art. 49.
Fiecare Adunare determina prin regulamentul sau modul dupa care se constituie si isi exercita atributiunile.
Art. 50.
Validarea alegerilor pentru ambele Adunari si verificarea titlurilor membrilor apartinand fiecareia din ele, se face de Inalta Curte de Casatie si Justitie, inainte de data fixata pentru intrunirea Adunarilor.
Art. 51.
Nimeni nu poate fi totodata membru al uneia si al celeilalte Adunari.
Art. 52.
Deputatii si Senatorii, numiti de puterea executiva intr-o functiune salariata pe care o primesc, pierd de plin drept mandatul lor de reprezentanti ai Natiunii.
Aceasta dispozitiune nu se aplica Ministrilor si Subsecretarilor de Stat.
Art. 53.
Membrii Adunarilor Legiuitoare nu pot apara interese particulare impotriva Statului; ei nu pot face parte din Consiliile de administratie ale intreprinderilor care au contractat cu Statul, Judetele sau Comunele.
Art. 54.
Orice hotarire se ia cu majoritate absoluta a voturilor afara de cazurile statornicite in altfel prin Constitutie.
In caz de paritate a voturilor, propunerea in deliberare este respinsa.
Adunarile tin sedinte cu jumatate plus unul din numarul membrilor inscrisi in apelul nominal.
Art. 55.
Fiecare membru al Adunarilor are dreptul a adresa Ministrilor intrebari la care acestia sunt obligati a raspunde in termenul prevazut de regulament.
Art. 56.
Nici unul din membrii uneia sau celeilalte Adunari nu poate fi urmarit pentru opiniunile si voturile de el emise in cursul exercitiului mandatului.
Art. 57.
Nici un membru al uneia sau celeilalte Adunari nu poate, in timpul sesiunii, sa fie urmarit sau arestat pentru vine penale, decat cu autorizarea Adunarii din care face parte, afara de cazul de flagrant delict.
Detentiunea sau urmarirea vreunuia din membrii Adunarilor este suspendata in tot timpul sesiunii, daca Adunarea o cere.
Art. 58.
Fiecare din Adunari delibereaza si hotaraste separat, afara de cazurile anume aratate in Constitutia de fata.
Art. 59.
Politia Adunarilor se exercita de Presedintele fiecareia din ele care, singur, dupa incuviintarea Adunarii, poate da ordine garzii respective.
Art. 60.
Diurnele Deputatilor si Senatorilor se stabilesc prin lege.
Sectiunea I
Despre Adunarea Deputatilor
Art. 61.
Adunarea Deputatilor se compune din Deputati alesi de cetatenii romani, care au varsta de 30 ani impliniti si practica efectiv o indeletnicire intrand in vreuna din urmatoarele trei categorii:
1. Agricultura si munca manuala;
2. Comertul si industria;
3. Ocupatiuni intelectuale.
Alegerea se face cu vot secret, obligator si exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscriptiuni care sa asigure reprezentarea felului de indeletnicire a alegatorilor.
Legea electorala va fixa circumscriptiunile si va statornici dupa normele mai sus impuse, conditiunile cerute pentru a fi alegator, pentru barbati si femei, incapacitatile, decaderile, incompatibilitatile, procedura votarii si garantiile libertatii alegerilor precum si numarul deputatilor.
Durata mandatului este de sase ani.
Art. 62.
Spre a fi eligibil in Adunarea Deputatilor se cere:
a) A fi cetatean roman;
b) A avea exercitiul drepturilor civile si politice si a practica efectiv indeletnicirea respectiva a uneia din cele trei categorii aratate in articolul precedent, pe ai carei alegatori urmeaza a-i reprezenta;
c) A avea varsta de 30 ani impliniti;
d) A avea domiciliul in Romania.
Incapacitatile, decaderile temporare ori definitive si incompatibilitatile, se vor stabili prin legea electorala.
Sectiunea II
Despre Senat
Art. 63.
Senatul se compune din Senatori numiti de Rege, din Senatori de drept si din Senatori alesi cu vot obligator, secret si exprimat prin scrutin uninominal de membrii corpurilor constituite in Stat, in numarul si conditiunile, pentru alegatorii si eligibilii, barbati si femei, ce se vor stabili prin legea electorala. Proportia Senatorilor numiti in raport cu cei alesi este de jumatate.
Art. 64.
Sunt de drept membri ai Senatului, in virtutea inaltei lor situatiuni in Stat si Biserica:
a) Mostenitorul Tronului de la varsta de 18 ani impliniti;
b) Toti Principii Familiei Regale, majori;
c) Patriarhul si Mitropolitii Tarii;
d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe romane si greco-catolice, intru cat vor fi alesi conform legilor Tarii;
e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate unul de fiecare confesiune, intru cat sunt alesi sau numiti conform legilor Tarii si reprezinta un numar de peste 200.000 credinciosi;
f) Actualii Senatori de drept recunoscuti pana la data promulgarii prezentei Constitutii.
Mandatul Senatorilor de drept, enumerati la paragrafele a – e inclusiv, inceteaza odata cu calitatea sau demnitatea in virtutea careia il detin.
Durata mandatelor Senatorilor numiti si alesi va fi de noua ani. Mandatele Senatorilor alesi se reinoiesc din trei in trei ani de la data depunerii juramantului prevazut de Art. 48 din Constitutie, in proportie de o treime. Ultima treime neiesita la sorti pentru reinoire pastreaza mandatele pana la expirarea termenului de noua ani.
Pentru mandatele iesite la sorti se va proceda la noi alegeri conform legii electorale.
Capitolul 3
Despre Guvern si Ministri
Art. 65.
Guvernul se compune din Ministri si Subsecretari de Stat.
Ministrii exercita puterea executiva in numele Regelui, in conditiunile stabilite de Constitutie si pe a lor raspundere.
Ministrii au raspundere politica numai fata de Rege.
Art. 66.
Ministrii intruniti alcatuiesc Consiliul de Ministri, care este prezidat de acel care a fost insarcinat de Rege cu formarea Guvernului si care poarta titlul de Presedinte al Consiliului de Ministri.
Departamentele Ministeriale si Subsecretariatele de Stat nu se pot infiinta si desfiinta decat prin lege.
Art. 67.
Nu poate fi Ministru decat cel care este roman de cel putin trei generatii. Se excepteaza acei care au fost Ministri pana acum.
Art. 68.
Membrii Familiei Regale nu pot fi Ministri.
Art. 69.
Ministrii si Subsecretarii de Stat care nu sunt Membri ai Adunarilor pot lua parte la dezbaterea legilor dar nu pot vota; Adunarile pot cere prezenta Ministrilor la deliberarile lor.
Dezbaterile nu pot incepe fara prezenta unui Ministru.
Art. 70.
Regele si fiecare din Adunari poate cere urmarirea Ministrilor si trimiterea lor in judecata Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, singura, in sectiuni unite, este in drept a-i judeca. In ceea ce priveste exercitiul actiunii civile a partii vatamate si in ceea ce priveste crimele si delictele comise de ei afara de exercitiul functiunii lor, sunt supusi regulelor de drept comun.
Punerea sub urmarire a Ministrilor de catre Corpurile Legiuitoare se va rosti prin majoritate de doua treimi a membrilor de fata.
Instructiunea se va face de o comisie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie compusa din cinci membri trasi la sorti in sectiuni unite. Aceasta comisiune are si puterea de a califica faptele si de a decide sau nu urmarirea.
Acuzarea inaintea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se va sustine de Ministerul Public.
Legea responsabilitatii Ministeriale determina cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile Ministrilor.
Ministrii de Justitie iesiti din functiune nu pot exercita profesiunea de avocat timp de un an de la data iesirii.
Ministrii iesiti din functiune nu pot face parte din consiliile de administratie ale intreprinderii cu care au incheiat contracte in cei trei ani urmatori.
Art. 71.
Orice parte vatamata in drepturile sale printr-un decret sau dispozitiune semnata de un Ministru, cu violarea unui text expres al Constitutiei ori legilor in vigoare, poate cere Statului despagubiri banesti pentru paguba suferita, conform dreptului comun.
Capitolul 4
Despre Consiliul Legislativ
Art. 72.
Consiliul Legislativ functioneaza pe baza legii sale organice.
Consultarea Consiliului Legislativ este obligatorie pentru toate proiectele de legi, atat inainte cat si dupa amendarea lor in comisiuni, afara de cele care privesc creditele bugetare.
Nici un regulament pentru aplicarea legilor nu se poate face fara consultarea prealabila a Consiliului Legislativ, afara de cazul prevazut la alineatul urmator pentru proiectele de legi.
Adunarile Legiuitoare pot proceda la discutarea proiectelor de legi fara a mai astepta aprobarea Consiliului Legislativ, daca acesta nu-l da in termenul fixat de legea sa organica.
Capitolul 5
Despre Puterea Judecatoreasca
Art. 73.
Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta decat in puterea unei legi.
Comisiuni si Tribunale extraordinare nu se pot crea, sub nici o numire si nici un cuvant, in vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau in vederea judecarii unor anume persoane.
Juriul se desfiinteaza.
Art. 74.
Pentru intreg Statul Roman exista o singura Curte de Casatie si Justitie.
Art. 75.
Numai Curtea de Casatie si Justitie in sectiuni unite are dreptul de a judeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea care sunt potrivnice Constitutiei. Judecata inconstitutionalitatii legilor se margineste numai la cazul judecat.
Curtea de Casatie si Justitie se va rosti asupra conflictelor de atributiuni.
Dreptul de recurs in casare este de ordin constitutional.
Art. 76.
Judecatorii sunt inamovibili. Inamovibilitatea se va statornici printr-o lege speciala care va interveni cel mai tarziu in termen de sase luni de la promulgarea prezentei Constitutii. In acest rastimp sanctiunile disciplinare se vor aplica prin Decret Regal.
Art. 77.
Justitia militara se organizeaza prin lege.
Art. 78.
Contenciosul administrativ este in caderea puterii judecatoresti, potrivit legii speciale.
Puterea judecatoreasca nu are cadere sa judece actele de guvernamant precum si actele de comandament cu caracter militar.
Capitolul 6
Despre Institutiunile Judetene si Comunale
Art. 79.
Institutiunile administrative sunt statornicite prin legi.
TITLUL IV
Despre Finante
Art. 80.
Nici un impozit de orice natura nu se poate stabili si percepe decat pe baza unei legi.
Prin lege se pot crea impozite numai in folosul Statului, Judetelor, Comunelor si Institutiunilor Publice indeplinind un serviciu de Stat.
Art. 81.
Nu se pot infiinta monopoluri decat prin lege si numai in folosul Statului, Judetelor si Comunelor.
Art. 82.
Fonduri de pensiuni sau gratificatiuni in sarcina tezaurului public nu se pot infiinta decat in virtutea unei legi.
Art. 83.
In fiecare an Adunarile Legiuitoare incheie socotelile si voteaza bugetul fara a putea spori cheltuielile propuse.
Toate veniturile si cheltuielile Statului trebuiesc trecute in buget si socoteli.
Daca bugetul nu se voteaza in timp util, puterea executiva va face fata necesitatilor serviciilor publice aplicand bugetul anului precedent, fara a putea merge cu acel buget mai mult de un an peste anul pentru care a fost votat.
Art. 84.
Controlul preventiv si cel de gestiune al tuturor veniturilor si cheltuielilor Statului se va exercita de Inalta Curte de Conturi, care va supune in fiecare an Adunarilor Legiuitoare un raport general asupra conturilor de gestiune ale bugetului trecut, semnaland neregulile ce ar fi savarsite de Ministri in aplicarea lui.
Regularea definitiva a socotelilor trebuie sa fie prezentata Adunarilor Legiuitoare cel mai tarziu in termen de doi ani de la incheierea fiecarui exercitiu.
Un corp superior de control va avea misiunea de a supraveghea si examina legalitatea si corectitudinea executarii gestiunilor in toate serviciile publice.
Acest corp va functiona pe langa Presedintia Consiliului de Ministri si va lucra dupa ordinele Sefului Guvernului.
Art. 85.
Toate fondurile provenite de la Case Speciale, de care Guvernul dispune sub diferite titluri trebuiesc cuprinse in bugetul general al veniturilor Statului.
Art. 86.
Pentru toata Romania exista o singura Curte de Conturi.
Art. 87.
Delapidarea de bani publici se califica crima si se pedepseste ca atare.
TITLUL V
Despre Ostire
Art. 88.
Toti cetatenii romani sunt datori a face parte din unul din elementele ostirei, conform legilor.
Art. 89.
Gradele, decoratiunile si pensiunile militare nu pot fi retrase decat in virtutea unei sentinte judecatoresti.
Art. 90.
Contingentul ostirii se voteaza pentru fiecare an de Adunarile Legiuitoare.
Art. 91.
Nici o trupa armata straina nu poate fi admisa in serviciul Statului si nu poate intra sau trece pe teritoriul Romaniei decat in virtutea unei legi.
TITLUL VI
Dispozitiuni generale
Art. 92.
Culorile drapelului Romaniei sunt: Albastru, Galben, Rosu, asezate vertical.
Art. 93.
Resedinta Guvernului e in Capitala Tarii.
Art. 94.
Limba romana este limba oficiala a Statului.
Art. 95.
Nici un juramant nu leaga si nu poate fi impus decat in puterea unei legi, care hotaraste si formula lui.
Art. 96.
Constitutia de fata nu poate fi suspendata nici in total nici in parte.
In caz de pericol de Stat se poate institui starea de asediu generala sau partiala.
TITLUL VII
Revizuirea Constitutiei
Art. 97.
Constitutia de fata nu poate fi revizuita in total sau in parte decat din initiativa Regelui si cu consultarea prealabila a Corpurilor Legiuitoare care urmeaza a indica si textele de revizuit.
Consultarea Adunarilor Legiuitoare se face prin mesaj Regal si se exprima cu majoritate de doua treimi ale Adunarilor intrunite intr-una singura sub presedintia Presedintelui Senatului. Rezultatul consultatiunii se aduce la cunostinta Regelui de presedintii celor doua Adunari insotiti de o Comisiune speciala.
Textele noi, urmand a inlocui pe cele revizuite, se voteaza cu majoritate de doua treimi, de fiecare Adunare in parte.
TITLUL VIII
Dispozitiuni tranzitorii si finale
Art. 98.
Toate pamanturile expropriate si distribuite pe baza legii pentru reforma agrara a Vechiului Regat din 17 Iulie 1921; a legii pentru reforma agrara din Basarabia din 13 Martie 1920; a legii pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures din 13 Iunie 1921 si a legii pentru reforma agrara din Bucovina din 30 Iulie 1921, sunt respectate ca drepturi castigate si vor fi carmuite, pentru orice litigii relative la ele in prezent si pe viitor, de acele legi.
Dispozitiunile acestor legi introduse in Art. 131 din Constitutia de la 1923 raman cu caracter constitutional.
Toate drepturile politice dobandite in virtutea decretelor-legi ratificate prin Art. 133 al Constitutiei din 1923, se respecta.
Toate codicele si legile in vigoare se vor revizui in vederea unificarii legislatiei, punandu-se in armonie cu principiile actualei Constitutii. Pana atunci ele raman in vigoare. Din ziua promulgarii Constitutiei de fata sunt desfiintate acele dispozitii din legi, decrete, regulamente si orice alte acte care sunt contrarii celor inscrise in aceasta Constitutie.
Se abroga de asemenea din ziua promulgarii prezentei Constitutii, Constitutia promulgata cu Decretul Regal Nr. 1.360 din 28 Martie 1923.
Juriul in materie criminala va mai functiona pana la punerea Codului Penal Carol al II-lea si al Procedurii Penale in acord cu principiul statornicit in Art. 73 al Constitutiei de fata.
Pana la convocarea Adunarilor Legiuitoare toate decretele au putere de lege fara a mai fi nevoie de ratificarea lor.
Statutul Familiei Regale are caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu procedura pentru revizuirea Constitutiei.
Art. 99.
Pentru alegerea Adunarilor Legiuitoare ce urmeaza a fiinta pe baza prezentei Constitutii, un Decret Regal cu putere de lege, in conditiunile Art. 98, va fixa conditiunile cerute pentru a fi alegator si ales, in Camera si Senat, circumscriptiunile electorale, numarul Deputatilor si Senatorilor, normele dupa care urmeaza a se face alegerea.
Acest decret are un caracter Constitutional si nu se poate modifica decat cu majoritate de doua treimi.
Art. 100.
Prezenta Constitutie, dupa ce va fi edictata de Rege, va fi supusa Natiunii Romane spre “buna stiinta si invoire”.
Un Decret Regal va fixa procedura dupa care se va urma in acest scop.
Dupa terminarea acestei operatiuni si a aducerii rezultatului ei la cunostinta Regelui de catre Presedintele Consiliului de Ministri, Constitutia de fata va fi promulgata si intra in vigoare.
ACT
DE CONSTATAREA VOTURILOR DATE DE POPORUL ROMAN ASUPRA PLEBISCITULUI PROPUS LA 20 FEBRUARIE 1938
Noi subscrisii:
Alexandru N. Gane, Prim Presedintele Consiliului Legislativ,
Nicolae Badescu-Rosiori, Consilier la Inalta Curte de Casatie,
Eugeniu P. Banescu, Consilier la Inalta Curte de Casatie,
Gheorghe Drimba, Consilier la Inalta Curte de Casatie,
Corneliu Gheorghian, Consilier la Inalta Curte de Casatie,
care prin Decretul MAJESTATII SALE CAROL AL II-LEA REGELE ROMANIEI, cu Nr. 902 din 20 Februarie 1938, suntem numiti Inalta Comisiune pentru a cerceta votul dat de Poporul Roman asupra plebiscitului ce s-a propus de MAJESTATEA SA prin proclamatiunea de la 20 Februarie 1938, ne-am adunat la Ministerul Justitiei in zilele de 25 si 26 Februarie 1938 si am cercetat listele de votare din intreaga tara si din numarul total de 4.303.064 (patru milioane trei sute trei mii sasezeci si patru) al votantilor am constatat ca 4.297.581 (patru milioane doua sute nouazeci si sapte mii cinci sute optzeci si unu) au primit plebiscitul propus de MAJESTATEA SA si numai 5.483 (cinci mii patru sute optzeci si trei) au votat impotriva.
Acestea am gasit si le marturisim Inaintea Natiunei.
Facut la Bucuresti Sambata 26 Februarie anul una mie noua sute treizeci si opt.
Promulgam aceasta Constitutiune si ordonam sa fie investita cu sigiliul Statului si publicata in “Monitorul Oficial”.
Dat in Bucuresti, la 27 Februarie 1938.
Presedintele Consiliului de Ministri,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor si ad-interim la Departamentul Justitiei,
Ministrii Secretari de Stat,
Ministru Secretar de Stat si ad-interim la Departamentul Afacerilor Straine,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei si Comertului,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Muncii,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii, Domeniilor si Cooperatiei,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Educatiei Nationale si ad-interim la Culte si Arte,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Internelor,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Apararii Nationale si ad-interim la Aer si Marina,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul Lucrarilor Publice si al Comunicatiilor.
NOTA :
Prin Inaltul Decret Regal nr. 900 din 20 februarie 1938, publicat in “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 42 din 20 februarie 1938, Regele Carol al II-lea decreteaza noua Constitutie a Romaniei, hotarand supunerea ei “Natiunii Romane spre “buna stiinta si invoire”".
In acelasi numar al “Monitorului Oficial” sunt publicate:
a) Proclamatia Regelui Carol al II-lea catre romani, din 20 februarie 1938, prin care acesta prezinta pe scurt continutul noii Constitutii decretate si o supune “invoirii poporului roman”;
b) Inaltul Decret Regal nr. 901 din 20 februarie 1938, prin care poporul roman a fost chemat in ziua de 24 februarie 1938 sa se pronunte prin plebiscit asupra Constitutiei decretate de Rege;
c) Inaltul Decret Regal nr. 902 din 20 februarie 1938, prin care au fost numiti cei cinci membri ai Comisiunii pentru totalizarea rezultatului plebiscitului.
Plebiscitul s-a desfasurat in ziua de 24 februarie 1938, fiind chemati la vot toti alegatorii inscrisi in listele electorale pentru Adunarea Deputatilor. Participarea la vot a fost obligatorie, fiecare alegator exprimandu-si optiunea prin declaratie verbala, pentru sau impotriva Constitutiei, facuta inaintea biroului de votare. S-au prezentat la plebiscit 4.303.064 de votanti, din care au votat pentru Constitutie 4.297.581 de votanti, impotriva votand 5.483.
In “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 48 din 27 februarie 1938 sunt publicate:
a) Actul de constatare a voturilor date de poporul roman asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938, purtand data de 26 februarie 1938, intocmit de Inalta Comisiune pentru totalizarea rezultatului plebiscitului;
b) Cuvantul Regelui Carol al II-lea asupra rezultatului plebiscitului;
c) Raportul nr. 458 din 27 februarie 1938 al Consiliului de Ministri catre Rege, prin care Constitutia este supusa sanctionarii regale;
d) Constitutia, sanctionata prin Inaltul Decret Regal nr. 1045 din 27 februarie 1938, semnat de Regele Carol al II-lea si contrasemnat de Presedintele Consiliului de Ministri, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane Miron Cristea, si de 15 membri secretari de stat.
Constitutia a intrat in vigoare la 27 februarie 1938, adica la data sanctionarii ei. Ea a abrogat expres, pe aceeasi data, Constitutia din 1923.
Constitutia din 1938 era alcatuita din 100 de articole, grupate in 8 titluri.
Prin Decretul Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940, semnat de Regele Carol al II-lea si publicat in “Monitorul Oficial” nr. 205 din 5 septembrie 1940, Constitutia din 1938 este suspendata, iar Corpurile 1 legiuitoare sunt dizolvate.
Textul Constitutiei din 1938 este reprodus dupa “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 48 din 27 februarie 1938.
Constitutia din 1938 a fost suspendata prin Decretul-Regal nr. 3052 din 5 septembrie 1940 (publicat in Monitorul Oficial nr. 205 din 5 septembrie 1940).
Constitutia Republicii Populare Romane 1948
TITLUL I
Republica Populara Romana
Art. 1.
Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.
Art. 2.
Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si imperialismului.
Art. 3.
In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.
Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret.
Art. 4.
Reprezentantii poporului in toate organele puterii de Stat sunt raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa alegatorilor, in conditiile stabilite de lege.
TITLUL II
Structura social-economica
Art. 5.
In Republica Populara Romana, mijloacele de productie apartin sau Statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
Art. 6.
Bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie ferate, rutiere, pe apa si in aer, posta, telegraful, telefonul si radio-ul apartin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea Statului, a bunurilor enumerate in alineatul precedent, care, la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, se aflau in maini particulare.
Art. 7.
Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materiala a propasirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare Romane.
Apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean.
Art. 8.
Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege.
Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.
Art. 9.
Pamantul apartine celor ce-l muncesc.
Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza si sprijina cooperatia sateasca.
Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului.
Art. 10.
Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza unei legi si cu o dreapta despagubire stabilita de justitie.
Art. 11.
Cand interesul general cere, mijloacele de productie, bancile si societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege.
Art. 12.
Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor de trai.
Art. 13.
Statul acorda protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale.
Art. 14.
Comertul intern si extern este reglementat si controlat de stat si se exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare si cooperative.
Art. 15.
Statul indrumeaza si planifica economia nationala in vederea dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a poporului si garantarii independentei nationale.
TITLUL III
Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor
Art. 16.
Toti cetatenii Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali in fata legii.
Art. 17.
Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.
Art. 18.
Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie, grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si functionarii publici, au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in toate organele Statului.
Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18 ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani.
Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele in drept, conform legii.
Art. 19.
Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale.
Art. 20.
Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, in conformitate cu legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri, terenuri de sport si asezaminte special amenajate.
Art. 21.
Femeia are drepturi egale cu barbatul in toate domeniile vietii de Stat, economic, social, cultural politic si de drept privat.
La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul.
Art. 22.
In Republica Populara Romana, toti cetatenii au drept la invatatura.
Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si dezvoltarea invatamantului primar obligatoriu si gratuit, prin burse de Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organizarea si dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic.
Art. 23.
Statul incurajeaza si sprijina dezvoltarea stiintei si a artei si organizeaza institute de cercetari, biblioteci, edituri, teatre, muzee, conservatoare.
Art. 24.
In Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare dreptul de folosire a limbii materne si organizarea invatamantului de toate gradele in limba materna. Administratia si justitia, in circumscriptiile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, vor folosi oral si scris si limba nationalitatii respective si vor face numiri de functionari din sanul nationalitatii respective sau din alta nationalitate, care cunosc limba populatiei locale. Predarea limbii si literaturii romane este obligatorie in scolile de orice grad.
Art. 25.
Statul poarta grija de sanatatea publica prin infiintarea si dezvoltarea de servicii sanitare si prin incurajarea si sprijinirea educatiei fizice.
Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala, accidente si invaliditate, rezultate din munca, in timpul muncii sau in serviciul de aparare a patriei, precum si pentru batranete, atat salariatilor sai cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a caror contributie si drepturi se fixeaza prin lege.
Art. 26.
Casatoria si familia se bucura de protectia Statului.
Mama, precum si copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protectie deosebita, stabilita prin lege.
Parintii au aceleasi indatoriri fata de copiii nascuti in afara casatoriei, ca si pentru cei nascuti in casatorie.
Sunt valabile numai actele de stare civila, incheiate de organele Statului.
Art. 27.
Libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de Stat.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei, securitatii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxa-romana este autocefala si unitara in organizarea sa.
Modul de organizare si functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.
Art. 28.
Libertatea individuala a cetatenilor este garantata.
Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, fara un mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege, sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii.
Art. 29.
Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat in prezenta lor si in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de flagrant delict.
Art. 30.
Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsa decat in baza hotararii judecatoresti, pronuntate in conformitate cu legea.
Art. 31.
Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este garantata.
Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele de tiparire, hartia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia celor ce muncesc.
Art. 32.
Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza, daca scopul urmarit nu este indreptat in contra ordinei democratice stabilita prin Constitutie.
Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa si pedepsita de lege.
Art. 33.
Secretul corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie penala, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta poate fi controlata.
Art. 34.
Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a cere organelor prevazute de legi trimiterea in judecata a oricarui functionar public, pentru infractiunile savarsite in timpul exercitarii serviciului.
Art. 35.
Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strainilor urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala.
Art. 36.
Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii, in conformitate cu legea.
Tradarea de patrie, – calcarea juramantului, trecerea in slujba dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, – constituie crima cea mai grava fata de popor si se pedepseste cu toata asprimea legii.
TITLUL IV
Organul suprem al puterii de Stat
Art. 37.
Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 38.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.
Art. 39.
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are in competinta sa directa:
1) Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;
2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Constitutiei;
4) Stabilirea numarului, atributiunilor si denumirii ministerelor si desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;
5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere;
6) Chestiunile razboiului si ale pacii;
7) Sa decida consultarea poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
Art. 40.
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul sau Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor.
Art. 41.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane se compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar si din 14 membri alesi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 42.
Prezidiul Marii Adunari Nationale al R. P. R., in totalitatea lui, sau oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de Art. 40.
Art. 43.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane este raspunzator de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.
Art. 44.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:
1. Convoaca Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane in sesiuni ordinare si extraordinare;
2. Emite decrete;
3. Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;
4. Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;
5. Confera decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane;
6. Reprezinta Republica Populara Romana in relatiile internationale;
7. Acrediteaza si recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane;
8. Primeste scrisorile de acreditare si rechemare ale reprezentantilor diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;
9. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, numeste si revoca pe ministri, la propunerea Presedintelui Consiliului de Ministri;
10. Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
11. Face numiri si confirmari in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
12. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de razboi si mobilizarea partiala sau generala, in caz de agresiune impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele internationale;
13. Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;
14. Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si exercita orice atributie ce i se da prin lege.
Art. 45.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai.
Decretele vor fi semnate de catre presedintele si secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R.
In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati de Prezidiu, din sanul sau.
Art. 46.
Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a R. P. R., sau in caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R. isi continua functiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu.
Art. 47.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea 7 se compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor ce se stabilesc prin legea electorala.
Art. 48.
Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale a R. P. R. au loc cel putin de doua ori pe an si dureaza pana la terminarea lucrarilor.
Convocarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R.
Art. 49.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a unei treimi din numarul deputatilor.
Art. 50.
Dupa validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un presedinte, 3 vice-presedinti si secretari. Biroul Marii Adunari Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari Nationale a R. P. R.
Dezbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 51.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar.
Art. 52.
Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 53.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil si inainte de validare.
Art. 54.
Deputatii validati depun in fata Marii Adunari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant:
“Jur ca voi servi poporul si Republica Populara Romana cu tot devotamentul si puterea mea de munca, ca voi pazi si respecta Constitutia si legile tarii;
Ca voi pastra secretele de Stat si voi apara interesele poporului si ale Statului, libertatile democratice si independenta patriei”. Acelasi juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R. si de catre membrii guvernului la intrarea in functie.
Art. 55.
Initiativa legislativa apartine guvernului. De asemenea, deputatii, in numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua initiativa oricarei legi.
Art. 56.
Dupa votarea legilor de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele se semneaza de catre presedintele si secretarul Prezidiului si se publica in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Art. 57.
Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. sunt publice, afara de cazul cand Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide sedinta secreta.
Art. 58.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete si cercetari in orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul sau.
Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele particulare, sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie orice acte cerute de catre comisiile de ancheta.
Art. 59.
Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, fara autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., in timpul sesiunilor, sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R., intre sesiuni, pentru orice fapte penale, afara de cazurile de flagrant delict, cand se va cere de indata aprobarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 60.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvata la expirarea mandatului pentru care a fost aleasa. Marea Adunare Nationala a R. P. R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data.
Art. 61.
In caz de razboi sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va dura starea exceptionala.*)
*) Marea Adunare Nationala isi poate prelungi mandatul cu inca sase luni, cand interesele economiei nationale o cer.
Art. 62.
In cazul cand razboiul ar izbucni sau o alta imprejurare exceptionala s’ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R.P.R. este disolvata, Prezidiul Marii Adunari Nationale disolvate o va convoca din nou si Marea Adunare Nationala a R.P.R., astfel convocata, isi poate prelungi mandatul, conform Art. 61.
Art. 63.
Cel mai tarziu in 3 luni dela disolvarea Marii Adunari Nationale a R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R.P.R.
Art. 64.
Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R.P.R.
Art. 65.
Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela guvernul sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat si interpelat este obligat a raspunde, in aceeasi sedinta sau in alta sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R.P.R.
TITLUL V
Organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri si ministerele
Art. 66.
Organul suprem executiv si administrativ al R.P.R. este guvernul. Guvernul se compune din: Presedintele Consiliului de Ministri (Primul ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri.
Art. 67.
Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R.P.R., conform Art. 39, al. 4.
Art. 68.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., poate numi, la propunerea Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice ministere.
Art. 69.
Guvernul este responsabil de activitatea sa si da seama de ea in fata Marii Adunari Nationale a R.P.R., iar in intervalul dintre sesiuni, in fata prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 70.
Membrii guvernului depun juramantul in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 71.
Ministrii vor fi desemnati dintre deputati sau dintre persoane nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. Ministrii care nu fac parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. pot participa, la orice deliberare a Marii Adunari Nationale a R.P.R., dar fara drept de vot.
Art. 72.
Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a Statului.
El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort, dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul Statului, asigura ordinea publica si securitatea Statului.
Guvernul conduce politica generala a Statului in domeniul relatiilor internationale.
El organizeaza si inzestreaza fortele armate.
Pentru anumite domenii da activitate, guvernul poate organiza si conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de Consiliul de Ministri.
Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. poate anula deciziile Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile. Deciziunile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pe intreg teritoriul R.P.R.
Art. 73.
Ministrii sunt raspunzatori de faptele lor penale savarsite in exercitiul functiunii.
O lege speciala va statornici modul de urmarire si judecare a ministrilor.
Art. 74.
Ministrii conduc departamentele respective pe baza directivelor generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu legea, decizii obligatorii pentru toti cetatenii.
TITLUL VI
Organele locale ale puterii de Stat
Art. 75.
Teritoriul Republicii Populare Romane se imparte din punct de vedere administrativ, in: comune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot aduce modificari acestor impartiri.
Art. 76.
Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale.
Art. 77.
Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal si secret.
Art. 78.
Consiliile populare locale indrumeaza si conduc activitatea economica, sociala si culturala locala, potrivit legilor si dispozitiunilor organelor administrative superioare.
Ele elaboreaza si executa, planul economic si bugetul local, tinand seama de planul general national si de bugetul general al Statului, se ingrijesc de buna administrare a bunurilor si intreprinderilor locale, de pastrarea ordinei publice, de apararea drepturilor locuitorilor, de respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare bunului mers al gospodariei locale.
Art. 79.
In executarea atributiilor lor, consiliile populare se sprijina pe initiativa si larga participare a maselor populare.
Art. 80.
Consiliile populare locale fac dari de seama in fata poporului.
Art. 81.
Consiliile populare locale se intrunesc in sesiuni ordinare si extraordinare de lucru.
Art. 82.
Organele de directie si executie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive.
Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective si se alcatuesc si functioneaza in modul stabilit prin lege.
Art. 83.
Comitetele executive sunt raspunzatoare in fata consiliilor populare locale respective.
Art. 84.
Consiliile populare si comitetele executive locale isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile si sunt subordonate consiliilor populare si comitetelor executive superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat.
Art. 85.
Se pot infiinta sectiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, acestea fiind subordonate in activitatea lor de orice fel consiliilor populare si comitetelor executive, pe langa care functioneaza, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate, sectiunilor corespunzatoare de pe langa consiliile populare superioare, precum si organelor administrative centrale de Stat competente.
TITLUL VII
Organele judecatoresti si parchetul
Art. 86.
Instantele judecatoresti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, Curtile, tribunalele si judecatoriile populare.
Art. 87.
Se pot infiinta prin lege, instante speciale pentru anumite ramuri de activitate.
Art. 88.
La toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judecarea are loc cu asesori populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
Art. 89.
Primul presedinte, presedintii si membrii Curtii Supreme sunt numiti de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.
Art. 90.
Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare, in conditiile legii.
Art. 91.
La toate instantele de judecata desbaterile sunt publice, afara de cazurile si conditiunile prevazute de lege.
Art. 92.
Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor este garantat.
Art. 93.
Judecatorii de orice grad se supun in exercitarea atributiilor lor numai legii si aplica legile egal fata de toti cetatenii.
Art. 94.
O lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor judecatoresti, precum si modul de numire si indepartare a judecatorilor de orice grad.
Art. 95.
In Republica Populara Romana, parchetul supravegheaza respectarea legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre ceilalti cetateni.
Art. 96.
Parchetul vegheaza indeosebi la urmarirea si pedepsirea crimelor impotriva ordinei si libertatii democratice, a intereselor economice, a independentei nationale si a suveranitatii Statului Roman.
Art. 97.
Parchetul se compune dintr’un procuror general al Republicii Populare Romane si mai multi procurori. Prin lege se vor determina modul de organizare, atributiile si functionarea parchetului.
Art. 98.
Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeste de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.
TITLUL VIII
Stema, Sigiliul, Drapelul si Capitala
Art. 99.
Stema Republicii Populare Romane, reprezinta muntii impaduriti, deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o sonda, iar in jurul stemei o coroana de spice de grau.
Art. 100.
Pe sigiliul Statului este reprezentata stema tarii.
Art. 101.
Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical.
In mijloc este asezata stema tarii.
Art. 102.
Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.
TITLUL IX
Modificarea Constitutiei
Art. 103.
Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata, in parte sau in total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 104.
Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat daca a fost votat de doua treimi din numarul total al membrilor Marii Adunari Nationale a R.P.R.
TITLUL X
Dispozitiuni transitorii
Art. 105.
Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia.
Dela data intrarii in vigoare a Constitutiei, prin publicarea ei in Monitorul Oficial, se desfiinteaza toate dispozitiile din legi, decrete, regulamente si orice alte dispozitiuni contrare prevederilor Constitutiei.
Aceasta Constitutie s’a votat de Marea Adunare Nationala, in sedinta dela 13 Aprilie 1948, si s’a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.
NOTA:
Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Roman in Republica Populara Romana, promulgata prin Decretul nr. 2299 din 30 decembrie 1947 si publicata in “Monitorul Oficial” nr. 300 bis din 30 decembrie 1947, Constitutia din 1923, repusa partial in vigoare in septembrie 1944 si modificata prin acte ulterioare, a fost expres abrogata, Adunarea Deputatilor stabilind ca urmeaza a fi aleasa, la o data ce o va hotari ulterior, o Adunare Constituanta care va hotari asupra noii Constitutii a Republicii Populare Romane.
Adunarea Deputatilor, aleasa in noiembrie 1946 pe baza Decretului nr. 2218/1946 si a Legii nr. 560/1946, hotaraste, prin Legea nr. 32/1948 pentru dizolvarea Adunarii Deputatilor, reglementarea convocarii Marii Adunari Nationale si trecerea puterii legislative asupra Guvernului, promulgata prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 si publicata in “Monitorul Oficial” nr. 46 din 25 februarie 1948, sa se autodizolve pe data publicarii legii. Prin acelasi act normativ se stabilesc alegerile pentru Marea Adunare Nationala la 28 martie 1948, desfasurate pe baza Legii nr. 560/1946, se convoaca Marea Adunare Nationala la 6 aprilie 1948 si se stabileste ca aceasta va elabora Constitutia Republicii Populare Romane si apoi va exercita atributiile Adunarii Legislative Ordinare.
In sedinta din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Nationala voteaza Constitutia Republicii Populare Romane (Legea nr. 114/1948), cu unanimitate de 401 voturi.
Constitutia a fost promulgata prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948 al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Romane, semnat de Presedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, si de Secretarul Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Presedintele Consiliului de Ministri, dr. Petru Groza, si de ministrul justitiei, Avram Bunaciu. Ea a fost publicata in “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948 si a intrat in vigoare la aceeasi data.
Constitutia Republicii Populare Romane era compusa din 105 articole, grupate in 10 titluri.
Constitutia din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la modificarea Art. 61 din Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in “Buletinul Oficial” nr. 16 din 29 martie 1952.
Constitutia Republicii Populare Romane din 1948 a fost abrogata implicit la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea in vigoare a Constitutiei din 1952.
Textul Constitutiei din 1948 este reprodus dupa “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.
